Nicolae Bălcescu | Comuna: Alexandru Odobeşti | Judeţ: Călăraşi | Punct: La vii | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic din satul Nicolae Bălcescu
Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 94134.02 |
Județ:
Călăraşi
Unitate administrativă:
Alexandru Odobeşti
Localitate:
Nicolae Bălcescu
Punct:
La vii
Localizare:
| 94134.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alexandrescu | Emilian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Păunescu | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Aşezarea se găseşte pe teritoriul satului Nicolae Bălcescu, fiind situată la cca. 0,9 km în linie dreaptă, SSV de şcoala şi biserica satului, pe malul drept al lacului Călăţui (porţiunea numită de localnici Barza) şi la aproximativ 0,3 km, sud de "Podul Lupii", percum şi de "Fânfâna lui Gheorghe Soare". Altitudinea absolută a aşezării este de 37 m, iar altitudinea relativă este de 25 m.
S-au efectuat două sondaje (SI/1996, 10 x 3 m, orientată V-E şi SII/1996, 10 x 1 m în prelungirea SI1996 la 3 m SSV de aceasta). Scopul cercetării a fost stabilirea stratigrafiei aşezării şi, în măsura posibilului, stabilirea limitelor intensităţii de locuire a acesteia. În amplasarea sondajelor s-a luat în considerare faptul că în această zonă au apărut (în cursul campaniilor trecute) cele mai multe piese de silex şi deasemnea, s-a urmărit obţinerea unui profil de 20 m pe platoul terasei.
{Stratigrafia profilului SSV al SI/1996} se prezintă astfel:
- 0 - 0,60 m Depozitul solului actual. Conţine fragmente ceramice destul de numeroase aparţinând culturii Sântana de Mureş. La acest nivel a fost descoperită o groapă cu resturi faunistice şi ceramică Sântana de Mureş.
- 0,60 - 0,90 m Sediment cenuşiu deschis, granulat ce conţine fragmente ceramice geto-dacice relativ puţin numeroase.
- 0,90 - 1,70 m Depozit loessoid gălbui-cenuşiu, prăfos, degradat de ganguri de rozătoare. Conţine piese litice aurignaciene (a fost determinat un singur nivel).
- 1,70 - 2,00 m Depozit loessoid gălbui-prăfos cu mici concreţiuni calcaroase. La acest nivel piesele litice devin foarte rare pentru a dispărea complet sub adâncimea de 1,95 m. Inventarul litic din SI/1996 cuprinde 142 piese din care 117 în poziţie stratigrafică sigură. Majoritatea covârşitoare sunt atipice cu excepţia unui gratoar pe capăt de lamă şi a unei aşchii circulare retuşate.
Materia primă este reprezentată de un silex de culoare maronie cu patină mai mult sau mai puţin alburie sau gălbuie precum şi de un silex albăstrui fin granulat. Este posibil ca această materie primă să provină din depozitele naturale aflate în Dobrogea.
Stratigrafia din SII/1996} se prezintă astfel:
- 0 - 0,70 m Depozit vegetal. Conţine fragmente ceramice Sântana de Mureş. La acest nivel a fost determinată o groapă (G2/1996) cu resturi faunistice, pământ ars, fragmente de cărbune, fragmente ceramice calcinate (Sântana de Mureş).
- 0,70 - 0,95 m Sediment cenuşiu deschis granulat. Conţine elemente arheologice geto-dacice puţin numeroase.
- 0,95 - 1,65 m Depozit loessoid gălbui-cenuşiu, prăfos, degradat de ganguri de rozătoare ce conţine nivelul aurignacian.
- 1,65 - 2,05 m Depozit loessoid gălbui-cenuşiu, prăfos, cu mici concreţiuni calcaroase cu foarte rare piese litice (peste 1,95 m începe sterilul arheologic).
Inventarul litic din SII/1996 cuprinde 56 piese atipice, materia primă fiind asemănătoare cu cea din SI/1996. Resturi faunistice din nivelul paleolitic nu au fost găsite cu excepţia a două fragmente de mici dimensiuni, într-o stare de conservare foarte proastă, atipice şi de aceea nedeterminabile.
În ciuda numărului relativ scăzut de piese litice (aproximativ 300 dacă însumăm toate campaniile de până acum) putem remarca suprafaţa mare pe care se află răspândite acestea (2500 m.p.). La acest nivel al cercetărilor nu cunoaştem încă limitele aşezării şi nici eventualele zone mai intens locuite.