Nemeşeşti | Comuna: Margina | Judeţ: Timiş | Punct: Autostrada Lugoj-Deva | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Exploatare/carieră;
Cod RAN:
| 157656.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Margina
Localitate:
Nemeşeşti
Punct:
Autostrada Lugoj-Deva
Sector:
Lot 2. Nemeşeşti-Sit 6, Km 50+050-50+150
Localizare:
| 157656.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Bejinariu | Ioan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Iegar | Diana | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Kádasi | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Georgescu | Ştefan Viorel | participant | SC Vanderley SRL |
Raport:
Scurtă prezentare: Descriere tehnică: au fost trasate 5 unităţi de cercetare. Decopertarea solului vegetal s-a realizat mecanizat. Complexele conturate au fost cercetate manual. S-au realizat fotografii, desene şi fişe pentru fiecare complex cercetat. Rezultate: cercetarea arheologică preventivă de la Nemeşeşti din anul 2014 a constat în decopertarea sitului 6 identificat în urma lucrărilor de diagnostic arheologic care au precedat cercetarea preventivă. În majoritatea suprafeţelor trasate adâncimea la care a apărut sterilul (argila maronie a fost de max. 0,5 m. În întreaga suprafaţă trasată au apărut doar 19 complexe arheologice, amenajate la periferia sitului identificat.
Istoricul cercetărilor: Localitatea Margina este atestată documentar din anul 1365, dar este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district românesc aparţinând de Comitatul Hunedoara şi, mai apoi, de Comitatul Timiş. Comuna Margina are în componenţă nouă localităţi aparţinătoare pe care le amintim în ordinea atestării lor documentare: Sinteşti - atestat documentar din anul 1511; Breazova - atestată documentar din anul 1596; Coşteiul de Sus - atestat documentar din anul 1548; Groşi - atestat documentar din anul 1508; Zorani - atestat documentar din anul 1507; Nemeşeşti - atestat documentar din anul 1424; Coşeviţa - atestată documentar din anul 1540; Bulza - atestată documentar din anul 1598. Porţiunea kilometrilor 27+620 - 56+220 a viitoarei autostrăzi Lugoj-Deva a fost investigată, în lunile februarie-martie a acestui an, prin cercetări de suprafaţă (periegheze) şi diagnostic arheologic intruziv, de un colectiv de arheologi de la Muzeul Banatului şi Castelul Corvineştilor din Hunedoara. Scopul acestor cercetări a fost identificarea vestigiilor arheologice în vederea elaborării unei strategii pentru realizarea cercetărilor arheologice preventive pe tronsonul km 27+620 - 56+220 al viitoarei autostrăzi. În urma acestor cercetări de suprafaţă, în câteva puncte au fost descoperite fragmente ceramice databile din eneoliticul final (cultura Coţofeni) epoca bronzului (grupul cultural Balta Sărată), perioada hallstattiană şi epoca medievală târzie/modernă (sec. XVII-XVIII). Pe lângă acestea au mai fost descoperite materiale sporadice care nu aparţin unor locuiri aflate pe tronsonul cercetat ci, foarte probabil, au fost vehiculate de pe dealurile din apropiere, unde s-ar putea situa aşezările.
Campania anului 2014: cercetarea arheologică preventivă de la Nemeşeşti sit 6 a constat în trasarea mecanizată a 4 unităţi de cercetare cu scopul de a verifica toate suprafeţele din cei 5.604 mp propuşi pentru descărcare de sarcină arheologică. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia sitului în acest sector nu este complexă. În majoritatea suprafeţelor trasate adâncimea la care a apărut sterilul (argila maronie) a fost de max. 0,5 m. Materiale arheologice preistorice au apărut sporadic într-un nivel cenuşiu cu pigmentare slabă aflat între humus şi steril (-0,20-0,50 m).
Complexe şi elemente de inventar).
Complexul nr. 1: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,18 m; forma în plan neregulată; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis cu pigmenţi ceramici şi cărbune; la sudul complexului sol cenuşiu gălbui cu pigmenţi roşiatici; dimensiunile complexului: lungime 1,42 m, lăţime 0,92 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, chirpici, piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 2: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,16 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun cenuşiu cu pigmenţi de cărbune; dimensiunile complexului: lungime 1,28 m, lăţime 0,96 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 3: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,08 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis cu pigmenţi de cărbune şi chirpici; dimensiunile complexului: lungime 1,2 m, lăţime 0,52 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 4: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,34m; forma în plan neregulată; umplutura formată din sol cenuşiu negricios cu cărbune, chirpici, ceramică şi cenuşă; dimensiunile complexului: lungime 1,54 m, lăţime 1,32 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 5: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,3 m; adâncimea complexului de 0,2 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun deschis; dimensiunile complexului: lungime de 2,2 m, lăţime de 1,24 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 6: tipul complexului: groapă de stâlp; conturat la adâncimea de –0,48 m; adâncimea complexului de 0,3 m; forma în plan circulară; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis cu pigmenţi de cărbune; dimensiunile complexului: diametru de 0,48 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 7: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,3 m; adâncimea complexului de 0,2 m; forma în plan circulară; umplutura formată din sol brun deschis; dimensiunile complexului: diametru de 0,9 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 8: tipul complexului: locuinţă adâncită; conturat la adâncimea de –0,45 m; adâncimea complexului de 0,3m; forma în plan ovală, prezintă amenajări cu lut şi pietriş, iar pe latura vestică prezintă o laviţă cruţată în lut; umplutura formată din sol negru cu cenuşă, ceramică şi chirpici; dimensiunile complexului: lungime 4 m, lăţime 2,7 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară şi întregibilă modelată cu mâna, piese litice (aşchii de silex, obsidian şi cuarţit). Foarte probabil complexul Cx 12, aflat în vecinătate, este anexă a locuinţei Cx 8, probabil groapă de provizii.
Complexul nr. 9: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,3 m; adâncimea complexului de 0,32 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis cu pigmenţi de cărbune; dimensiunile complexului: lungime 1,0 m, lăţime 0,82 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 10: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,3 m; adâncimea complexului de 0,36 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun deschis; dimensiunile complexului: lungime 2,28 m, lăţime 1,9 m; în complex a fost practicată o altă groapă la sud cu diametrul de 0,8 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, piese litice (aşchii de silex).
Complexul nr. 11: tipul complexului: groapă cu resturi menajere sau groapă de scos lutul; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,1 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol cenuşiu cu cărbune; dimensiunile complexului: lungime 2,8 5 m, lăţime 2,15 m; În plan apare ca o pată cenuşie care în secţiune e reprezentată de doar două mici alveolări; apartenenţă culturală: probabil cultura Coţofeni, eneolitic târziu; nu prezintă inventar arheologic.
Complexul nr. 12: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,3 m; adâncimea complexului de 0,34 m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis cu cărbune şi un strat negricios cu cenuşă; dimensiunile complexului: lungime 2,4 m, lăţime 2,1 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, chirpici.
Complexul nr. 13: tipul complexului: groapă-cuptor pentru ars ceramică; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,36 m; forma în plan circulară; Pereţii nu au fost amenajaţi special, dar au ars la roşu; umplutura formată dintr-un strat superior cu arsură roşie din pereţii prăbuşiţi în sol maroniu. Acest strat suprapune un altul negru cu cenuşă şi lemn ars; dimensiunile complexului: diametru de 0,74 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: lut ars la roşu, lemn ars.
Complexul nr. 14: tipul complexului: groapă de stâlp; conturat la adâncimea de -0,4m; adâncimea complexului de 0,3 m; forma în plan circulară; umplutura formată din sol cenuşiu cu fragmente ceramice; dimensiunile complexului: diametru de 0,44 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 15: tipul complexului: groapă de lut; conturat la adâncimea de –0,4m; adâncimea complexului de 0,15-0,25 m; forma în plan neregulată; umplutura formată din sol cenuşiu şi maroniu steril; dimensiunile complexului: lungime 4,2 m, lăţime 2,62 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna de la o oală în nivelul de conturare.
Complexul nr. 16: tipul complexului: groapă-cuptor pentru ars ceramică; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,46 m; forma în plan circulară; Pereţii nu au fost amenajaţi special, dar au ars la roşu pe o grosime de 4-6 cm mai ales în partea lor superioară; umplutura formată dintr-un strat superior cu arsură roşie din pereţii prăbuşiţi în sol maroniu. Acest strat suprapune un altul negru cu cenuşă şi lemn ars; dimensiunile complexului: diametru la conturare de 0,62 m, iar la bază de 0,70 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: lut ars la roşu, lemn ars şi fragmente ceramice modelate cu mâna disparate.
Complexul nr. 17: tipul complexului: groapă cu resturi menajere; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,1m; forma în plan ovală; umplutura formată din sol brun cenuşiu deschis; dimensiunile complexului: lungime 0,86 m, lăţime 0,6 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 18: tipul complexului: groapă-cuptor pentru ars ceramică; conturat la adâncimea de –0,4 m; adâncimea complexului de 0,60 m; forma în plan circulară; Pereţii nu au fost amenajaţi special, dar au ars la roşu la o grosime de 6 cm mai ales în partea superioară; umplutura formată dintr-un strat superior cu arsură roşie din pereţii prăbuşiţi în sol maroniu. Acest strat suprapune un altul negru cu cenuşă şi lemn ars; dimensiunile complexului: diametru de 0,62 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: lut ars la roşu, lemn ars, ceramică fragmentară modelată cu mâna.
Complexul nr. 19: tipul complexului: groapă de stâlp ce face din structura de rezistenţă a locuinţei Cx 8; conturat la adâncimea de –0,4m; adâncimea complexului de 0,42 m; forma în plan circulară; umplutura formată din sol negru cu pigmenţi de chirpici, cenuşă şi arsură; dimensiunile complexului: diametru 0,44 m; apartenenţă culturală: cultura Coţofeni, eneolitic târziu; inventar arheologic: ceramică fragmentară modelată cu mâna, chirpici, piese litice (aşchii de silex).
Materialul arheologic descoperit, puţin şi foarte fragmentar, nu permite încadrări cronologice strânse. În general materialul mai bogat a fost descoperit în complexul Cx8.
Până acum, monumentele atribuite purtătorilor culturii Coţofeni din nord-estul Banatului sunt extrem de rare. Din ”Peştera cu apă” de la Româneşti provine un lot de materiale ceramice pe care motivele decorative executate în tehnica împunsăturilor succesive se regăseşte masiv, alături de forme caracteristice culturii Kostolac. Aceste descoperiri, completate de altele efectuate în anul 1991 (nepublicate !) sunt caracteristice fazei finale a culturii Coţofeni (Coţofeni III c). Puţine fragmente ceramice Coţofeni au fost descoperite şi cu ocazia săpăturilor efectuate la Susani, dar acestea sunt caracteristice unei etape foarte timpurii a culturii. Ca atare, posibilităţile de raportare a descoperirilor din situl de la Nemeşeşti la alte descoperiri Coţofeni din regiune este limitată.
Starea de conservare a materialului ceramic descoperit în complexele Coţofeni cercetate pe acest sit este extrem de precară. În multe cazuri stratul superior al pereţilor pe care este aplicat decorul este foarte deteriorat, iar ornamentica nu mai poate fi sesizată. Starea de fragmentare avansată, coroborată cu conservarea precară a resturilor ceramice fac dificil procesul de restaurare. Astfel, în această etapă toate consideraţiile pe care le facem se bazează exclusiv pe decorul fragmentelor ceramice. Destul de bine reprezentat este decorul realizat din benzi verticale, late umplute cu haşuri oblice, precum şi cel ce constă din incizii lungi, dispuse oblic sau aparent dezordonat pe fragmentele descoprite. Pe un singur fragment ceramic apare decorul realizat în tehnica împunsăturilor succesive, iar acesta constituie un indiciu pentru plasarea evoluţiei, cel puţin a sectorului cercetat al aşezării, pe parcursul fazei Coţofeni III, probabil cândva la începutul acestei faze. Până la restaurarea unora dintre recipientele descoperite care să permită o eventuală combinare a formelor cu ornamentica vaselor, spre o datare mai precisă, alte afirmaţii pot avea un grad ridicat de relativitate. Pe baza puţinelor date 14C disponibile pentru descoperirile Coţofeni târzii (Băile Herculane, Ostrovu Corbului, Poiana Ampoiului) evoluţia fazei Coţofeni III este plasată, în mare, în prima jumătate a mileniului III î. Chr.
Suprafaţa cercetatăeste de 3.000 mp.
Rezumat:
Cercetarea arheologică preventivă de la Nemeşeşti sit 6 din anul 2014, a constat în trasarea a 4 unităţi de cercetare (Suprafaţa sitului delimitată la diagnostic=3.849 mp; Suprafaţa propusă pentru descărcare=5.604 mp, iar Suprafaţa cercetată=3.000 mp) cu scopul de a verifica toată suprafaţa afectată de proiect. În principala suprafaţă trasată, ca şi în celelalte, adâncimea la care a apărut sterilul (argila maronie) a fost de max. 0,5m. În prima şi cea mai intinsă suprafaşă decapată mecanic, au apărut 19 complexe arheologice, amenajate la periferia sitului preistoric aparţinând perioadei de tranziţie spre epoca bronzului (Cultura Coţofeni). Dintre cele 19 complexe 11 sunt gropi cu resturi menajere, 3 gropi pentru arderea recipientelor ceramice, 3 gropi de stâlp, o locuinţă adâncită şi o groapă de scos lut.