Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Zaharia – Şcoala Generală | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Zaharia – Şcoala Generală
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 13
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Costel | Ilie | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Nicu | Mircea | participant | Muzeul Orăşenesc Tecuci |
Raport:
Situl arheologic Negrileşti este inclus în lista monumentelor istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988 şi se află situat în curtea şcolii generale din sat. Aici au fost descoperite urme materiale din epoci diferite, începând cu neoliticul, continuând cu epoca bronzului (cultura Noua), perioada migraţiilor şi evul mediu.
În zona de protecţie a acestui sit, în curtea cetăţenei Zaharia Vasilica, au fost descoperite de către săteanul Bolohan Toader, fragmente ceramice şi vase de mari dimensiuni, în ruptura malului de est a râului Bârlad, mal ce delimitează respectiva proprietate.
Zona respectivă, semnalată încă din anul 19811, când au fost efectuate cercetări de suprafaţă şi o săpătură de salvare, abundă în mărturii arheologice din perioade diferite, dar este permanent agresată atât de factorii naturali (râul Bârlad rupe din mal în fiecare an), cât şi de dezvoltarea comunei prin activităţile economice şi edilitare.
La solicitarea Primăriei Negrileşti, un colectiv, format din Mircea Nicu, arheolog expert-responsabil de şantier, Costel Ilie, arheolog specialist şi Cotinel Munteanu, conservator, a efectuat o cercetare arheologică preventivă în baza autorizaţiei nr.131/2007.
În perioada 16-30 aprilie 2007 a fost realizată cercetarea arheologică preventivă, prin efectuarea unei evaluări de teren, săparea unei secţiunii şi a două casete în imediata apropiere a malului râului Bârlad.
Satul Negrileşti este un vechi sat medieval, toponimul Negrileşti folosindu-se încă de la 13 martie 1528, când este amintit "satul de pe Bârlad, unde au fost jude Buda şi Drăgoiu, amândouă judeciile, care acum se numesc Negrileşti"2.
În sec. XVIII este amintită „Biserica lui Frangolea”3, construită înainte de 1752, iar în 1854, boierul Iancu Giurgea construieşte actuala biserică, cu hramul „Sfântul Nicolae”4, aflată lângă şcoală, chiar în situl arheologic.
Fragmente ceramice, de factură medievală, au fost descoperite în diverse puncte de pe teritoriul satului, chiar şi în situl Şcoala Generală, unele dintre acestea aflându-se în colecţia muzeului din Tecuci.
Aflat pe o terasa joasă a râului Bârlad, satul a avut de suferit în urma fenomenului de eroziune a malurilor, multe terenuri fiind distruse. În dreptul sitului arheologic, albia a avansat spre E cu cca. 5 m, din anul 1981 până în prezent5, distrugând o bună parte din sit.
Punctul Zaharia face parte integrantă din situl arheologic de la Negrileşti şi este în zona de maxim pericol de distrugere, datorită acţiunii apei râului Bârlad.
Dat fiind pericolul la care este supus situl arheologic în acest punct, cercetarea din anul 2007 a avut rolul de a salva materialul arheologic existent şi de a consemna complexele arheologice din acest perimetru.
Locul ales pentru trasare celor trei unităţi de cercetare a fost determinat de existenţa unor vase mari şi fragmente ceramice existente în malul puternic erodat al râului Bârlad. În urma unei cercetări de teren, în perimetrului sitului, s-a constatat că pe o distanţă de cca. 100 m, la N şi S de punctul Zaharia, în ruptura malului, se pot observa urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapă, aflată la 2 m S de caseta Cs1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni şi de la două amfore, datate în sec. III-IV.
Perimetrul cercetat se află situat la 200 m N de biserică, pe malul stâng al râului Bârlad şi la 100 m de DJ 240, Tecuci - Ghidigeni. Au fost trasate trei unităţi de cercetare, o secţiune S1 (10 x 2 m) şi două casete Cs1 (2,7 x 1,8 m), pe latura de V a S1, în punctul Zaharia şi Cs2 (2 x 1,3 m) în punctul Izvor.
S1 (10 x 2 m, admax -2,50 m, orientare N-S) a fost trasată în partea de V a sitului, la 2 m de malul râului şi la 6 m spre N de caseta cercetată în anul 1981.
În această secţiune au fost surprinse două gropi, numerotate de la N spre S, cu G1, G2, două vetre, V2 şi V3 şi trei rezerve R1, R2 şi R3. Pe toată suprafaţa secţiunii au fost semnalate resturi ceramice, aparţinând culturii Starčevo-Criş, Noua şi Sântana de Mureş.
Stratigrafia S1 este următoarea: primul nivel aparţine epocii neolitice şi este constituit dintr-un sol de culoare gălbuie; al doilea nivel corespunde epocii bronzului, fiind reprezentat de un sol dintr-un amestec de negru cu galben, în care s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând culturii Noua; ultimul nivel de sub stratul vegetal, de culoare negru granulos, îl constituie cel al sec. IV-V, corespunzător culturii Sântana de Mureş.
Cs1 (2,70 x 1,80 m, admax -1,70 m) a fost deschisă la capătul de S al S1, pe latura de V a acesteia, pentru a surprinde continuarea locuinţei apărute în profilul de V al secţiunii, precum şi resturile cuptorului ce a fost observat în prăbuşirea malului stâng al râului Bârlad. Ca urmare a deschiderii acestei casete, au fost surprinse resturile L1, o vatră - V1, precum şi resturile cuptorului semnalat în prăbuşirea malului.
Cs2 (2 x 1,30 m, admax -2 m) a fost deschisă pentru a surprinde dispunerea numeroaselor fragmente ceramice semnalate în ruptura malului stâng al râului Bârlad, în punctul Izvor, la 43 m S de Cs1. Ca urmare a deschiderii acestei casete, au fost descoperite resturi ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.
Cercetările de suprafaţă efectuate în perioada săpăturii arheologice au pus în evidenţă o serie de complexe arheologice, care au fost afectate de desele prăbuşiri ale malului râului Bârlad.
Astfel la N de S1, la o distanţă de 30 m, se află o groapă distrusă parţial, cu un d de cca. 3 m. Din zona respectivă au fost recuperate câteva fragmente ceramice, specifice culturii Dridu.
La S de S1 au mai fost reperate un număr de cinci complexe arheologice, cel mai îndepărtat, aflat la 43 m de colţul SV al S1, fiind cercetat prin practicarea unei casete Cs2 (punctul Izvor).
În unităţile de săpătură cercetate au fost puse în evidenţă fragmente de chirpici, rezultaţi de la prăbuşirea pereţilor incendiaţi ai unor locuinţe, vetre şi gropi din diferite perioade.
Locuinţe:
L1 a fost surprinsă în S1 şi Cs1, distrusă parţial din antichitate, precum şi în urma ruperii malului râului Bârlad (nivelul actual de călcare se află la 7 m înălţime faţă de albia râului Bârlad). Are formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Dimensiunile păstrate sunt de 2,50 x 1,50m, şi a apărut la ad. de -0,80 m. În interiorul locuinţei, au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând culturii Sântana de Mureş, precum şi oase de animale. În partea de N a locuinţei, au fost dezvelite resturile unui cuptor şi ale unei vetre (V1).
L2 descoperită în S1, constituită din rezervele 1 şi 2 (R1 şi R2) a fost distrusă din antichitate, dar s-au păstrat urme din pereţii prăbuşiţi. Adâncimea la care a apărut L2 este de -0,80 m. Locuinţe era prevăzută cu o vatră (V2).
L3 descoperită în partea de N a S1, la -1,30 m. Şi această locuinţă este distrusă, urmele de locuire constând din bucăţi mici de chirpici şi fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului (cultura Noua). Şi această locuinţă era prevăzută cu o vatră (V3).
Vetre:
V1: Descoperită în L1, în partea de N, a apărut la ad. de -0,8 m, în profilul de N al Cs1 şi are dimensiunile de 0,70 x 0,35 m. De formă rotundă, aşezată direct pe pământ bătut, a avut crusta groasă de 0,03 m şi suprafaţa făţuită.
V2: A fost descoperită în L2, în partea de S a acesteia, la ad. de -0,85 m. De formă rectangulară, cu dimensiunile de 0,90 x 0,80 m, era aşezată pe pământ bătut, avea suprafaţa făţuită şi o crusta groasă de 0,02 m.
V3: dimensiuni 0,45 x 0,30 m, adâncimea -1,30m. Descoperită în locuinţa 3, ea se continuă şi în profilul de vest al secţiunii. Era aşezată direct pe pământ bătut, avea suprafaţa făţuită şi crusta groasă de 0,06 m.
Gropi:
Gr.1 a fost surprinsă în S1, c.3, la -1,70 m. Groapa avea d. de 1,05 m, fundul drept şi se închide la ad. de -2,50 m, faţă de nivelul actual de călcare. În pământul de umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice şi scheletul unei ovicaprine.
Gr.2 a fost semnalată tot în S1, la -1,50 m. Avea fundul drept, d. de 1,30 m şi se închide la ad. de -2,10 m, faţă de nivelul actual de călcare. În pământul de umplutură a fost descoperit scheletul unui câine.
Gr.3 a fost semnalată în profilul malului stâng al râului Bârlad, la S de caseta 1. Se află la doar 2 m de locuinţa 1, care a fost distrusă prin prăbuşirea malului. Groapa are pereţii drepţi, fundul drept, d de 1,90 m, şi se închide la ad. -3m, faţă nivelul actual de călcare. Inventarul gropii, parte dispărut prin prăbuşirea malului, era compus din patru vase de mari dimensiuni lucrate manual şi două amfore fragmentare. După inventar, groapa se încadrează cronologic în sec. IV-V a.Chr.
Cuptor:
Cuptorul avea d 0,70 m, iar baza era la ad. -1 m. A fost semnalat în profilul malului stâng al râului Bârlad, distrus parţial de desele prăbuşiri ale malului. A fost dezvelit în colţul de N-V al Cs1 şi făcea parte din L1. Pereţii erau groşi de 0,10 m, de formă elipsoidală, având hmax de aprox. 0,50 m. Baza cuptorului, uşor alveolată era puternic calcinată. În interiorul cuptorului au fost depuse pietre de dimensiuni mici şi mijlocii, fragmente ceramice, precum şi bile de lut, toate aceste purtând urme de foc. Existenţa pietrelor şi a bilelor de lut ne face să presupunem că acestea erau folosite la încălzirea locuinţei.
Ceramica:
Ceramica prelevată atât din secţiuni cât şi din casete, aparţine neoliticului timpuriu, respectiv Culturii Starčevo-Criş, epocii bronzului, respectiv Cultura Noua, sec. IV, respectiv Cultura Sântana de Mureş-Cerneahov şi feudalismului timpuriu, respectiv Culturii Dridu (sec. IX-X). Fragmentele ceramice specifice culturii Starčevo-Criş, descoperite în suprafaţa cercetată, provin de la vase din ceramică fină şi semifină, de bună calitate, în compoziţia căreia au fost folosiţi ca degresanţi nisip cu granulaţie fină şi pleavă. Unele dintre fragmente sunt decorate cu ornamente specifice culturii. Ceramica aparţinând Culturii Noua este caracteristică nivelului Noua I, de foarte bună calitate, cu luciu şi diferite ornamente realizate prin incizie. Ceramica aparţinând Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov este formată din două tipuri provenite de la diferite forme de vase: a) Ceramică grosieră lucrată cu mâna, în compoziţia căreia au intrat şi cioburi pisate, arsă incomplet sau la temperaturi joase, ceea ce a dus la degradarea vaselor; b) Ceramică lucrată la roată, de bună calitate, care are în compoziţie nisip, foarte bine arsă şi ceramică fină lustruită. Fragmentele ceramice prezintă ca ornament brâul alveolar, motive ornamentale lustruite în linie şi zig-zag. Ceramica aparţinând Culturii Dridu este de bună calitate, lucrată la roată, având în compoziţie nisip şi siliciu. Ea provine de la vase borcan, care sunt decorate cu incizii în formă de val şi romburi, până aproape de baza vaselor.
Rezumat:
Situl arheologic Negrileşti este inclus în lista monumentelor istorice din anul 2004 şi se află situat în curtea şcolii generale din sat. Aici au fost descoperite urme materiale din epoci diferite, începând cu neoliticul, continuând cu epoca bronzului (cultura Noua), perioada migraţiilor şi evul mediu. În perioada 16-30 aprilie 2007 a fost realizată cercetarea arheologică preventivă, prin efectuarea unei evaluări de teren, săparea unei secţiunii şi a două casete în imediata apropiere a malului râului Bârlad. Au fost trasate trei unităţi de cercetare, o secţiune şi două casete, pe latura de V a S1, în punctul Zaharia şi în punctul Izvor.