Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Negrileşti - Curtea Şcolii | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Perioada modernă; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Negrileşti - Curtea Şcolii
Sector:
Sector topo C3 („Pin”); Sector topo B4-B5 („Grădiniţă”)
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 21
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alecsă | Daniela | participant | Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci |
| Costel | Ilie | participant | Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi |
| Mandache | Tudor | participant | Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă în situl Negrileşti, jud. Galaţi din anul 2018 s-a derulat în două sectoare importante, sectorul topo C3 („Pin”) şi sectorul topo B4-B5 („Grădiniţă”). Cerecetarea s-a derulat în două etape, prima în lunile iunie-iulie, iar cea de-a doua în lunile septembrie-noiembrie. Această derulare, în două etape, a fost determinată de clauzele contractuale precum şi de obiectivele cercetării, care în vară au vizat verificarea stării sitului şi a gradului în care au fost afectate straturile arheologice de intervenţiile neautorizate în sectorul topo C3 („Pin”) şi degrevarea de sarcină arheologică a terenului pe care se va construi o grădiniţă în sectorul topo B4-B5. Aceste obiective au fost atinse prin cercetarea a trei unităţi de săpătură în sectorul topo C3 („Pin”) şi deschiderea a trei suprafeţe, în sectorul topo B4-B5. În toamna anului 2018 cercetarea s-a concentrat în zona din faţa fostului conac(sector topo B4-B5), unde urmează a se realiza obiectivul investiţional „Grădiniţă”. Aici au fost deschise încă nouă suprafeţe pentru a asigura degrevarea de sarcină arheologică a întregii suprafeţe pe care se va construi unitatea de învăţământ.
Cercetarea din sectorul topo C3 („Pin”) a fost realizată prin deschiderea a trei suprafeţe, trasate în funcţie de zonele afectate de gropile de împrumut pământ vegetal, dar şi din necesitatea verificării limitelor unor complexe apărute în anii anteriori.
Cas. M/P/2018 (4 m/2,5 m), orientată N-S, este situată în martorul dintre Cas.1/2017 şi Cas.2/2017. Cas. M/2018 a fost trasată la 0,40 m de Cas.1/2017 şi la 0,60 m faţă de Cas.2/2017. Această suprafaţă a fost deschisă pentru a verifica gradul de afectare a straturilor arheologice în urma intervenţiilor umane neautorizate în sit, precum şi eventualitatea surprinderii continuării unor complexe cercetate în anul 2017. Au fost surprinse nouă complexe, Cx.1-7, Cx.9-10, cu material specific epocii bronzului (cultura Noua), perioadei migraţiilor (cultura Sântana de Mureş-Černjachov) şi Evului Mediu timpuriu. Dintre cele nouă complexe, unul este o înhumare deranjată (Cx.1), două sunt instalaţii de foc (Cx.2 şi Cx.4), o locuinţă (Cx.5), iar cinci sunt gropi menajere, dintre care Cx.10 reprezintă continuarea spre est a Cx.16/2017/P.
Cas. 1/P/2018 (9 m/5 m) orientată E-V, a fost deschisă la 0,5m nord de Cas.1/2017. Caseta a fost deschisă pentru a verifica gradul de afectare a straturilor arheologice în urma intervenţiilor neautorizate în sit, precum şi eventualitatea surprinderii continuării unor complexe cercetate în anul 2017, în Cas.1. În această suprafaţă au fost surprinse nouă complexe, Cx.11/2017, Cx.8, Cx.11A, Cx.11B, Cx.12-14, Cx.24-25, cu material specific epocii bronzului (cultura Noua), perioadei migraţiilor (cultura Sântana de Mureş-Černjachov) şi epocii moderne. Dintre acestea Cx.12 este o vatră, Cx.14 resturile unei podele de locuinţă, iar celelalte şapte sunt gropi menajere.
Cas. 2/P/2018 (12 m/6 m) a fost trasată la 0,5 m nord de Cas.3/2014 şi la 5,50m spre vest de zidurile de fundaţie ale vechiului conac boieresc, puse în evidenţă în anul 2013. Caseta a fost deschisă cu intenţia de a surprinde continuarea complexelor de locuire Cx.24/2014 şi Cx33/2014 datate în neoliticul timpuriu şi epoca bronzului. Ca urmare a cercetării arheologice, în această suprafaţă, au fost puse în evidenţă un număr de 22 complexe de locuire, Cx.15-17, Cx.18A, Cx.18B, Cx.19-23, Cx.26, Cx.27A, Cx.27B, Cx.28-34, L3/2018, C1/2018, cu material specific neoliticului timpuriu(cultura Starčevo-Criş), epocii bronzului(cultura Noua), perioadei migraţiilor(cultura Sântana de Mureş-Černjachov), perioadei premedievale şi epocii moderne.
Au fost sesizate urmele a patru locuinţe, L.1/P (Cx.15) construcţie din perioada modernă, L.2P (Cx.19) datată în secolele VIII-X, L.3/P, locuinţă neolitică, continuare a Cx33/2014 şi L.4P (Cx.22) amenajată în secolele VIII-X. Au mai fost sesizate două instalaţii de foc (cuptorul C1. şi vatra Cx.20), 2 aglomerări de materiale arheologic (Cx.16-17), 2 şanţuri de dren(Cx.33-34) şi 12 gropi menajere.
În cele trei unităţi de săpătură, Cas.M/P/2018, Cas.1/P/2018, Cas.2/P/2018, au fost descoperite 40 complexe de locuire datate în neoliticul timpuriu, epoca bronzului, perioada secolelor IV p. Chr. şi a secolelor VIII-X p. Chr., precum şi şase intervenţii (gropi) din perioade mai recente. Din cele 40 de complexe, 24 sunt gropi menajere, cinci sunt instalaţii de foc, şase structuri de locuire, două aglomerări de materiale arheologice, două şanţuri de dren şi o înhumare deranjată. La cele menţionate anterior se adaugă cinci intervenţii din perioada modernă (I.1-I.3, I.5-I.6) şi o intervenţie de mari dimensiuni din perioada contemporană (I.4), care au afectat depunerile arheologice.
Stratigrafia celor 3 unităţi de săpătură, din sectorul topo C3 („Pin”) este asemănătoare şi respectă succesiunea straturilor de sol evidenţiată în campaniile anterioare. Astfel, solul viu este constant suprapus de un sol galben pătat cu negru, cu o grosime variabilă de 0,15 m până la 0,30 m, care reprezintă, de fapt, stratul în care se închid, de regulă, complexele datate în neoliticul timpuriu sau în perioada finală a epocii bronzului. Complexele cu material arheologic specific culturii Noua se află în următorul strat, un sol de culoare cafenie, cu o grosime de 0,20 m - 0,30 m. Urmează, mai apoi, un sol negru granulos cu grosimi de 0,15 m - 0,60 m, care reprezintă nivelul de locuire ce poate fi datat în secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureş- Černjachov). Suprapuse acestui nivel se află, în ordine, un strat cu pământ negru deschis, de circa 0,15 m - 0,25 m, cu material arheologic datat în perioada secolelor VIII-X, un sol negru de consistenţă compactă, cu o grosime ce variază între 0,10m şi 0,30m, în care au fost identificate complexe ce pot fi datate în perioada modernă, urmat de stratul vegetal.
Cercetarea arheologică din anul 2018, în sectorul topo B4-B5, la vest de şcoala gimnazială din comuna Negrileşti şi la 10 m spre sud de fostul conac boieresc, a constat în realizare a mai multor sondaje de verificare Astfel au fost deschise 12 suprafeţe de săpătură, cercetate unele integral (SG.1, SG.2, SG.3), altele parţial (SG.4-SG.12), ce au permis descoperirea a 54 de complexe de locuire. Au fost puse în evidenţă 15 gropi, 13 instalaţii de foc, şase locuinţe, două amenajări cu destinaţie neprecizată, precum şi 17 complexe funerare.
În zona respectivă au mai fost efectuate cercetări arheologice în anii 2008-2009, când situl a fost afectat de decopertarea mecanizată a unei suprafeţe de circa 200 mp, până la adâncimea de - 0,40 m - 0,60 m şi chiar până la -1,00 m. Atunci au fost cercetate suprafeţele S3, S4, S5 în anul 2008 şi S6 în anul 2009, acoperind 132 mp din terenul afectat. Parte din aceste secţiuni au fost suprapuse de noile suprafeţe deschise în 2018. Acestea au fost sesizate în capătul de sud a suprafeţei SG.1 şi în suprafeţele SG.5-7, pe direcţia E-V.
SG.1 (27 m/2 m) a fost deschisă pe direcţia NNV-SSE, la 100 m est de colţul de NV al şcolii gimnaziale şi la 8 m de zidul sudic al fostului conac, cu scopul de a verifica arheologic suprafaţa de pe latură estică a viitoarei grădiniţe. În urma cercetării au fost identificate 10 complexe arheologice (Cx.1-4, Cx.6-8 şi Cx.10-12) şi trei morminte (M.1-3). Complexele sunt încadrate în epoca bronzului, perioada postromană şi epoca modernă, iar mormintele constituie o parte din necropola medievală a satului. Cx.3 constituie o parte dintr-o locuinţă modernă(L.1/G), complexele Cx.1, Cx.2 şi Cx.6 sunt vetre, Cx.8 reprezintă o agolmerare de materiale din epoca târzie a bronzului, iar complexele Cx.6-7, Cx.10-12 sunt gropi menajere.
Pentru a acoperi întreaga suprafaţă pe care se va construi grădiniţa au mai fost trasate un număr de 12 suprafeţe, perpendiculare pe SG.1, cu orientarea ENE- SSV. Suprafeţele SG.2-SG.7 au dimensiunile de 10 m/4 m, iar SG.8-SG.13 de 11,6 m/4 m. Între toate suprafeţele au fost păstraţi martori de 0,60 m.
Suprafeţele SG.2 şi SG.3 au fost cercetate integral, iar în celelalte suprafeţe au fost atinse adâncimi de -0,60 m - 1,60 m, lucrările fiind sistate din cauza condiţiilor climatice şi a lipsei forţei de muncă.
În suprafaţa SG.2 au fost cercetate şase morminte (M.4-9), două vetre (Cx.13, Cx.16) din perioada secolului al IV-lea p. Chr şi trei gropi menajere cu material specific culturii Noua.
Suprafaţa SG.3 a permis studierea a cinci complexe funerare, patru morminte(M.10-13) şi o reînhumare din perioada medievală. Între adâncimile de
-0,50 m - 0,80 m a fost evidenţiat un complex (Cx.9) care s-a dovedit a fi o locuinţă (L.2/G) din perioada secolelor III-IV p. Chr. Au mai fost golite cinci gropi menajere, din perioada târzie a epocii bronzului (Cx.25, 27A, 27B, 28-29) şi au fost evidenţiate două complexe Cx.21 şi Cx.26 care se continuă şi în SG4. Cx.21 este o locuinţă, L.3/G, cu material specific culturii Noua.
Cercetarea suprafeţei SG.4 a permis punerea în evidenţă a continuării unor complexe sesizate în SG.3. Cx.26 s-a dovedit a fi o locuinţă (L.5/G) continuată prin complexul Cx.31, care avea şi un cuptor pietrar (Cp.2) specific perioadei premedievale, secolele VIII-X. Complexul Cx.30 aflat la un metru spre est de Cx.31, s-a dovedit a fi tot o locuinţă, L.4/G, din aceiaşi perioadă şi ea prevăzută cu un cuptor pietrar (Cp.1). În aceiaşi suprafaţă au mai fost identificate trei vetre (Cx.23, Cx.33-33), o groapă menajeră (Cx.22) şi o amenajare modernă (Cx.18)
În suprafaţa SG.5 au fost prelevate fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureş- Černjachov, şi a fost identificată o vatră (Cx.34). Suprafaţa este în curs de cercetare ca dealtfel şi suprafeţele SG.6-13.
În suprafaţa SG.10 au fost evidenţiate la adâncime de 0,40 m două zone de arsură la roşu, posibil vetre, denumite Cx.19 şi Cx.20, precum şi o parte dintr-o locuinţă din epoca modernă (L.6/G).
Dintre cele 94 de complexe de locuire, cercetate în cele două sectoare, doar şase aparţin neoliticului timpuriu, cu material arheologic specific culturii Starčevo-Criş, ceramica fiind bine reprezentată. A fost descoperită atât ceramică grosieră, barbotinată, cât şi ceramică din categoria celei fine, pictată cu roşu sau negru pe fond roşu. De asemenea, în complexele neolitice au fost găsite materiale litice, lame de obsidian şi silex, nuclee de silex, fragmente de topoare, precum şi unelte din os şi resturi faunistice.
Materialul arheologic aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului (cultura Noua) descoperit în complexele din campania 2018 cuprinde ceramică în stare fragmentară dar şi reîntregibilă, resturi faunistice şi unelte din materii dure animale. Ceramica prelevată cuprinde atât ceramică de bună calitate, de culoare neagră-cenuşie, cu suprafeţe lustruite, cât şi ceramică de uz comun, realizată din pastă grosieră, având ca decor brâul alveolar, în formă de „S” sau simplu. Ca forme ceramice sunt prezente vase-borcan, ceşti cu torţi supraînălţate, cupe şi castroane.
Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov, descoperit în complexele datate în secolele IV-V p. Chr., se află în stare fragmentară şi provine de la vase de dimensiuni mici şi medii, castroane şi căni cu o toartă. Acestea au fost realizate din pastă grosieră dar şi din pastă fină, de culoare cenuşie, cenuşiu-cărămizie şi neagră. Au fost descoperite şi fragmente ceramice ce provin de la vase de import realizate din pastă de foarte bună calitate.
În cele două locuinţe datate în secolele VIII-X a fost descoperită ceramică specifică acestei perioade cu decorul constând în striuri orizontale şi/sau vălurite. Au fost recuperate fragmente ceramice provenind de la oale borcan, realizate din pastă cu mult nisip şi pietricele, precum şi partea inferioară a unui vas de mari dimensiuni, realizat din pastă mai fină, de culoare cenuşoasă, în care au fost depuse pietre, de dimensiuni medii, cu urme de ardere
O importanţă deosebită o are şi descoperirea unei părţi din necropola medievală a satului Negrileşti, despre a cărei localizare nu se puteau lansa decât ipoteze. Inventarul descoperit în cele 16 morminte cercetate ne sugerează o încadrare în secolele XVI-XVII. Monedele prelevate sunt emisiuni ale regatului Ungariei, dinari emişi între anii 1534- 1608 şi ai regatului Poloniei de la finele secolului al XVI-lea. Alături de monede au mai fost recuperate şi alte bunuri de inventar, cercel, copci, nasturi din lemn, care se datează în aceeaşi perioadă.
Bibliografie: