.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Negrileşti - Curtea Şcolii | Anul: 2016

Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Perioada modernă; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Negrileşti - Curtea Şcolii
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 43
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Costel Ilie responsabil Muzeul de Istorie Galaţi
Ciobotaru Paul participant Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci
Mandache Tudor participant Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci
Raport:
Cercetarea efectuată în anul 2016 a dus la deschiderea a cinci suprafeţe de săpătură, casete cu dimensiuni diferite, amplasate în sectorul topo C3(„La Pin”). Cercetarea din acest sector a fost determinată de punerea în evidenţă, ca urmare a agresării sitului, prin practicarea unor gropi de împrumut pământ vegetal, a unor urme de locuire din epoca bronzului, perioada post-romană şi cea modernă. Casetele au fost trasate în funcţie de zonele afectate de gropile de împrumut pământ vegetal, întrucât o parte din complexele arheologice din această zonă au fost distruse parţial sau total. În cele cinci unităţi de săpătură, Cas.1/2016, Cas.2/2016, Cas.3/2016, Cas.4/2016, Cas.M(martor Cas.2/Cas.3/2015), au fost descoperite 30 complexe de locuire datate în epoca bronzului, perioada secolelor IV p.Chr. şi VIII-X p. Chr., precum şi artefacte din perioade mai recente. Din cele 30 de complexe, 18 sunt gropi, patru sunt instalaţii de foc, două locuinţe, iar şase sunt aglomerări de materiale arheologice. Având în vedere diferenţele de nivel, a fost stabilită o cotă 0 pentru zona „Pin” pe latura de nord a casetelor 1 şi 3, începând din colţul de NE a Cas3/2015. Pentru Cas.M a fost utilizat acelaşi punct de reper. Caseta M/2016 (6m/ 2m) este situată între Cas.2/2015 şi Cas.3/2015, fiind de fapt martorul lăsat între cele două suprafeţe cercetate anterior. Aceasta suprafaţă a fost deschisă pentru a surprinde continuarea complexului datat în epoca bronzului, Cx.24/2015, care se prelungea sub profilul de est, precum şi a unor alte două structuri arheologice ce apăruseră în profilele de est şi sud a Cas.3/2015. În caseta Cas.M/2016, ce a desfiinţat martorul dintre Cas.2/2015 şi Cas.3/2015, au fost identificate un număr de 3 complexe (Cx.A, Cx.B1, Cx.B2). Cx.A reprezintă continuarea complexului Cx.32/2015, Cx.B1 a Cx.24/2015, iar Cx.B2 a Cx.31/2015. Cas.1/2016 (8m/ 6m) a fost trasată la 0,6m est de Cas.3/2015 şi 0,6m la nord de Cas.2/2015. Pentru a putea surprinde în întregime complexul Cx.1, caseta a fost extinsă la NE, în dreptul caroului 1C, cu 2/2m. În această zonă intervenţia neautorizată în sit a dus la formarea unei gropi de 5m/3m care a afectat o serie de complexe arheologice. Au fost surprinse opt complexe, Cx.1, Cx.2, Cx.3, Cx.4, Cx.5, Cx.6, Cx.7 şi Cx.8, cu material specific epocii bronzului târziu, culturii Sântana de Mureş-Černjachov şi perioadei moderne. Dintre cele opt complexe, una este o instalaţie de foc(Cx.1), una este o amenajare(CX.4), posibil parte nordică a Cx.9/2015, iar cinci sunt gropi menajere. Cas.2/2016 (4m/ 3m) a fost trasată la nord de Cas1/2016, fără martor, în dreptul c.1C şi a extinderii Cas.1 din colţul de NE. Această casetă a fost deschisă pentru a pune în evidenţă gura de alimentare a cuptorului C1(Cx.1) apărut în c.1C a Cas.1/2016. Pe lângă punerea în evidenţă a camerei de ardere a fost surprinsă şi calea de acces(Cx.11) şi groapa de alimentare a cuptorului(Cx.10) aflate pe latura de nord a Cx.1. În această casetă a mai fost surprinsă şi o groapă menajeră din epoca bronzului(Cx.12). Cas.3/2016 (12m/ 6m) a fost trasată între Cas.1/2015 şi Cas.2/2015 la 0,6m nord de aceasta din urmă. Suprafaţa a fost deschisă cu scopul de a verifica continuarea Cx.23/2015, din Cas.1/2015 şi a contextului arheologic din această zonă unde au fost semnalate unele intervenţii umane neautorizate. În această casetă au fost surprinse 14 complexe, Cx.13, Cx.14, Cx.15, Cx.16, Cx.17, Cx.18, Cx.19, Cx.20, Cx.21, Cx.22, Cx.23, Cx.24, Cx.25 şi Cx.26, cu material specific epocii bronzului târziu, secolului IV p. Chr.(cultura Sântana de Mureş-Černjachov), secolelor VIII-X, precum şi perioadei moderne. Dintre acestea Cx.21, o locuinţa de epoca bronzului, reprezintă continuarea Cx.23/2015. Au mai fos sesizate în suprafaţa cercetată, şapte gropi, trei instalaţii de foc, precum şi trei aglomerări de materiale. Cas.4/2016 (3m/ 2m)a fost deschisă pe latura de sud a Cas1/2016, în dreptul c.1A, fără a se lăsa martor între cele două suprafeţe. Caseta a fost deschisă pentru a dezveli întreg cuptorul C.3 (Cx.17) apărut în profilul de sud al Cas.1/2016. În această suprafaţă a fost surprinsă închiderea spre sud a Cx.26, precum şi o altă groapă cu material specific culturii Noua (Cx.27). Trebuie să evidenţiem faptul că stratigrafia celor 5 unităţi de săpătură, Cas. M/2016 (6 m /2 m), Cas. 1/2016(8 m /6 m), Cas. 2/2016 (4 m/ 3 m), Cas. 3/2016 (12 m/ 6 m) şi Cas. 4/2016 (3 m/ 2 m), este asemănătoare şi respectă succesiunea straturilor de sol evidenţiată în campania anului 2015 din sectorul C3 („La Pin”). Astfel, solul viu este constant suprapus de un sol galben pătat cu negru, cu o grosime variabilă de 0,15 m până la 0,30 m, care reprezintă, de fapt, stratul în care se închid, de regulă, complexele datate în perioada finală a epocii bronzului. Complexele cu material arheologic specific culturii Noua se află în următorul strat, un sol de culoare cafenie, cu o grosime începând de la 20 cm şi până la un maxim de 80 cm (profil N Cas. 3/2016, Cx.21). Urmează, mai apoi, un sol negru granulos cu grosimi de 0,15 m-0,60 m, care reprezintă nivelul de locuire ce poate fi datat în secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureş-Cernjachov). Suprapuse acestui nivel se află, în ordine, un strat cu pământ negru deschis de consistenţă compactă cu o grosime ce variază între 0,10 şi 0,30 m, în care au fost identificate complexe ce pot fi datate în perioada modernă, urmat de stratul vegetal. Un alt element stratigrafic demn de menţionat este faptul că gropile surprinse în profil vestic al Cas. 1/2016, precum şi în cel nordic al Cas. M/2016, respectă succesiunea straturilor de sol surprinsă în Cas. 3/2015 (Cx.33) şi adaugă stratigrafiei generale un strat de sol galben nisipos până la adâncimea de -3,00m - -3,10m, iar apoi, sub această adâncime, un strat de nisip. În cele cinci suprafeţe cercetate în anul 2016 au fost descoperite complexe arheologice încadrate cronologic începând cu epoca bronzului şi până în perioada modernă. Astfel, au fost surprinse urmele a două locuinţe(Cx.B, Cx.21), patru instalaţii de foc (Cx.1, Cx.14, Cx.16, Cx.17), 18 gropi(Cx.A, Cx.B2, Cx.2, Cx.3, Cx.5, Cx.6, Cx.7, Cx.8, Cx.10, Cx.12, Cx.15, Cx.18, Cx.22, Cx.23, Cx.24, Cx.25, Cx.26, Cx.27) din diferite perioade istorice şi şase aglomerări de materiale sau amenajări(Cx.4, Cx.9, Cx.11, Cx.13, Cx.19, Cx.20). Cx.A – Groapa a apărut în c.1 a Cas.M/2016, la adâncimea de -1,60m (toate adâncimile sunt raportate la cota 0, stabilită pe latura de N a Cas.1/2016 şi Cas.3/2015) şi avea o formă circulară la conturare, cu diametru de 1,00m. Groapa se lărgeşte spre bază, care a fost sesizată la -2,40m, ajungând la un diametru de -1,70m. La adâncimea de -2,00m acest complex s-a unit cu Cx.32/2015, o groapă ce a fost surprinsă parţial în campania precedentă. Materialul descoperit în acest complex este specific secolului al IV lea p. Chr.(cultura Sântana de Mureş-Cerneachov). Cx.B1 – Complexul a fost surprins în c.2 şi c.3 din Cas.M/2016 între adâncimile -1,60m şi -2,20m, fiind continuarea Cx.24/2015 din Cas.3/2015. Locuinţa adâncită, datată la finalul epocii bronzului, avea dimensiunile de 5m/3m, fiind orientată NS-EV. Cale de acces nu a fost surprinsă, fiind probabil pe latura de sud, unde complexul a fost tăiat de Cx.28/2015, un cuptor de ars ceramică din secolul IV p. Chr. Cx.B2 – Sub locuinţa de epoca bronzului Cx.B1(Cx.24/2015), la adâncimea de -2,30m, a fost sesizată o groapă în solul galben nisipos, de formă alungită, cu dimensiunile la conturare de 2,25m/1,75. În umplutura gropii, care a fost constituită dintr-un sol negru granulos cu fragmente mici de cărbuni şi chirpic, a fost descoperit scheletul contorsionat al unui cal. Groapa se închidea, restângându-se treptat, la adâncimea de -2,90m în solul nisipos. Sub această groapă am remarcat o situaţie stratigrafică interesantă ce constă în alternanţa până la adâncimea de 3,40m, a solului nisipos cu lentile de pământ negru sau cafeniu în care au fost găsite şi seminţe. O situaţie asemănătoare, ce ne indică posibile perioade de inundaţii, a fost sesizată şi sub Cx.13/2015, în Cx.33, complex ce se închidea la – 3,50m. Cx.1 – În caroul 1C din Cas.1/2016, la adâncimea de -0,10, a fost sesizat un contur de pământ puternic ars la roşu, care semnala prezenţa unei instalaţii de foc. Instalaţia s-a dovedit a fi un cuptor pentru ars ceramică, săpat direct în pământul galben. Cuptorul avea doar partea superioară a bolţii distrusă din vechime, restul pastrându-se integral. Cuptorul avea o formă tronconică cu o înălţime totală de 1,50m. Diametrul la partea superioară era de 0,90m, iar la bază de 1,20m. Placa cuptorului, cu o grosime de 0,02m, puternic arsă, se găsea la -0,75m faţă de nivelul la care a fost surprinsă cupola. Grătarul era prevăzut cu 28 de orificii, de 0,05m fiecare, care permiteau trecerea aerului cald dinspre zona de ardere. Piciorul central pe care se sprijinea grătarul cuptorului, separa cele două camere de ardere care aveau alimentarea pe latura de nord unde a fost sesizată şi groapa de serviciu(Cx.10). Pe placa perforată a cuptorului au fost găsite fragmente ceramice de tip Sântana de Mureş, rămase de la ultima şarjă. Cx.2 – Groapa a apărut în carourile 1A-1B din Cas.1/2016, la adâncimea de -0,40m. La respectiva adâncime groapa avea o formă circulară cu dimensiunile de 1,70m/1,70m. Aceste dimensiuni se vor păstra până la baza gropii, atinsă la -1,30m. Materialul rezultat din groapă este de factură modernă. Cx.3 – Î n c.2-3C, din Cas.1/2015, la adâncimea de -0,80m a fost sesizat conturul unei gropi de formă ovală, cu dimensiunile de 1,80m(EV)/1,30m(NS). Groapa se închidea alveolat la adâncimea de -1,35m. Complexul a oferit un bogat material faunistic şi ceramic databil în perioada finală a epocii bronzului. Cx.4 – Complexul Cx.4 reprezintă o aglomerare de materiale ceramice şi fragmente osteologice ce a fost sesizată începând cu adâncimea de -0,80m pe suprafaţa carourilor 3-4CD a Cas.1/2016. Complexul avea o formă rectangulară, cu dimensiunile surprinse de 4,20m/3,50, şi se continua în solul negru până la adâncimea de -1,25m aşa cum indică microprofilul rezultat al secţionării amenajării pe direcţia SE-NV. De la adâncime de -1,25m solul devine uşor cafeniu şi complexul prezintă două gropi ce coboară până la adâncimile de -1,40m şi 1,70m. În partea sa vestică Cx.4 a fost secţionat de Cx.5 şi Cx.6. Materialul recuperat din acest complex este specific culturii Noua. Complexul se afla pe acelaşi nivel cu Cx.9/2015, datat în aceeaşi perioadă, fapt ce sugerează existenţa unei amenajări de suprafaţă pe nivelul de locuire de la finalul epocii bronzului. Cx.5 – Groapa a fost surprinsă în c.2A la adâncimea de -1,25m şi intră sub profilul de sud al Cas.1/2016. În profil groapa se observa încă de la 0,80m. Complexul, de formă ovală, se închidea drept la adâncimea de -1,57m şi a avut dimensiunile surprinse de 1,50m(EV)/0,50m(NS). Materialul recoltat era constituit din fragmente ceramice de epocă modernă şi din secolele VIII-X. Cx.6 – Complexul Cx.6 este o groapă de provizii care intră parţial sub profilul de vest al Cas.1/2016. Acesta a apărut în carourile 4A-B la adâncimea de -0,80m. Groapa, tronconică în profil, coboară în trepte pe zona sa sudică şi se închide drept la adâncimea de -2,40m. Pereţii prezintă un strat de arsură cu lăţimea maximă de 13,5 cm, la baza căreia au fost descoperite urme de seminţe carbonizate. Din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice lucrate atât cu mâna cât şi la roată, de culoare cenuşie, specifice culturii Sântana de Mureş. Cx.7 – În imediata apropiere a complexului Cx. 6, în carourile 4B-C, a fost evidenţiat complexul Cx.7 încă de la adâncimea de -0,75m. Groapa avea o formă ovală, cu dimensiunile surprinse de 0,98m(NS)/0,55m(EV), şi intra în profilul de vest al Cas.1/2016. Complexul Cx.7 se închidea alveolat la adâncimea de -2,25m. Din pământul excavat au fost recoltate materiale ceramice databile în sec. IV p. Chr., cultura Sântana de Mureş-Cerneachov. Cx.8 – În carourile 3-4A a fost evidenţiată, la adâncimea de -1,75m, o groapă ovală cu dimensiunile surprinse de 1,90(E-V)/0,80(N-S). Complexul Cx.8 intră în profilul de sud al Cas.1/2016 şi se închide drept la adâncimea de -1,95m. Se remarcă lipsa oricărui tip de material arheologic în umplutura acestei gropi. Cx.9 – În colţul de nord-vest al Cas.2/2016 a fost surprins, încă de la adâncimea de -0,10m, un complex cu latura dinspre sud perfect dreaptă, care s-a dovedit a fi un şant săpat pentru amplasarea unei conducte de aducţiune a apei. Astfel, complexul Cx.9 intra atât în profilul de nord, cât şi în cel de sud, iar conducta propriu-zisă începea de la adâncimea de -1,20m. Cx.10 – Complexul Cx.10/2016, sesizat în carourile1-2A din Cas.2/2016, se află în legătură cu Cx.1/2016 şi reprezintă groapa de serviciu a cuptorului. Groapa, de formă ovală, a fost evidenţiată la adâncimea de -0,75m, având dimensiunile surprinse de 2,10m (EV)/1,90m(NS). Cele două guri de ardere ale cuptorului se deschid în extremitatea sudică a Cx.10/2016 şi se află la 0,75m de peretele cuptorului Cx.1/2016. Din pământul de umplutură al gropii au rezultat materiale ceramice lucrate la roată, de culoare cenuşie, specifice culturii Sântana de Mureş. Tot din conţinutul gropii au mai fost recuperate numeroase resturi faunistice, precum şi câteva fragmente dintr-un pahar decorat cu ove databil în secolul IV p. Chr. Cx.11 – Complexul Cx.11/2016, surprins tot de la adâncimea de -0,75m, se află în legătură cu complexele Cx.1/2016 şi Cx.10/2016 şi reprezintă calea de acces către groapa de serviciu şi, implicit către cuptor. Acesta are o orientare N-S, fiind paralel cu profilul de vest, iar lăţimea surprinsă variază de la 52cm în partea sa nordică la 34cm în zona de intrare în Cx.10/2016, unde a fost evidenţiată o treaptă cu o adâncime de 20cm. Din pământul excavat au fost recoltate materiale ceramice databile tot în perioada sec. IV p. Chr., cultura Sântana de Mureş. Cx.12 – Groapa a fost surprinsă în c.1-2B la adâncimea de -0,75m şi intra în profilul de est şi nord al Cas.2/2016. Complexul, de formă circulară, se închide drept la -1,05 m. De la adâncimea de -0,85 m fost evidenţiată o zonă de lutuială care urmează profilul gropii la 20cm de marginea acesteia. Complexul a oferit o cantitate redusă de materiale faunistice şi ceramice databile în perioada finală a epocii bronzului. Cx.13 – În c.1A-B din Cas.3/2016, între adâncimile de -0,60m-1,10m, a fost surprinsă o aglomerare de materiale arheologice, fără a se putea delimita cu siguranţă un contur clar al complexului. Delimitarea a fost realizată pe baza densităţii materialelor, care sunt datate în perioada târzie a epocii bronzului (cultura Noua). Cx.14 – Complexul Cx.14/2016 a fost evidenţiat în c.3-4A (Cas.3/2016) la adâncimea de -0,60m, cu o orientare NE-SV. Conturul complexului indica o instalaţie de foc, care s-a profilat complet până la adâncimea de -1,40m, şi avea dimensiunile surprinse de 1,30m/0,86m. Soba realizată din cărămidă a fost aşezată pe un strat de nisip şi deservea, cel mai probabil, o locuinţă, ale cărei urme pot fi observate atât în zona dintre aceasta şi profilul de sud al Cas.3/2016, cât şi în profilul menţionat. Stratul destul de gros de arsură la roşu a pământului pe care a fost aşezată indică o durată mare de utilizare. Materialul ceramic prelevat poate fi datat în perioada modernă (sec. XVIII-XIX). Cx.15 – În Cas.3/2016, c. 2A, la adâncimea de -0,80m a fost sesizat conturul unei gropi cu dimensiunile de 1,10(NS)/1,00(EV). Groapa avea pereţii drepţi, cu urme de arsură la roşu, şi s-a adâncit doar până la -0,90m. Din groapă au fost recuperate câteva fragmente ceramice din perioada modernă (sec. XVIII-XIX). Cx.16 – În caroul 4C al Cas.3/2016 a fost surprinsă o aglomerare de materiale arheologice formată din fragmente ceramice, resturi osteologice şi de chirpic. Cx.16/2016 s-a conturat la adâncimea de 0,55m şi are o grosime de 20 cm. În această zona a Cas.3/2016, situl a fost afectat până la adâncimea de 0,60m, prin practicarea neautorizată a unor gropi de împrumut vegetal. Totuşi, în zona de nord-est a complexului, lângă profilul de nord al Cas.3/2016, a fost identificat un contur de arsură la roşu, care pe latura de vest prezintă urme de cenuşă şi cărbune. Este, deci, evidentă existenţa în c.4C a unei instalaţii de foc. Aglomerarea de pământ ars la roşu, cu dimensiunile de 0,70m/0,30m, reprezintă o vatră afectată puternic de intervenţiile antropice contemporane. Vatra a fost realizată direct pe pământul negru, grosimea arsurii la roşu fiind de 1,5-2cm. Din complex au rezultat multiple fragmente ceramice care pot fi datate în perioada sec. IV p. Chr., cultura Sântana de Mureş. Cx.17 – În colţul de sud-vest al Cas.3/2016, la adâncimea de -0,70m, a fost identificat complexul Cx.17 care intră în profilul de sud şi se prezintă sub forma unui contur semicircular de arsură la roşu. Prin extinderea săpăturii şi realizarea Cas.4/2016 a fost posibilă evidenţierea unui cuptor de uz comun, de formă ovală pe axa nord-sud, cu dimensiunile de 1,36m(NS)/1,10m(EV). Bolta cuptorului nu s-a păstrat, fiind prăbuşită din vechime, dar s-au păstrat destul de bine pereţii, circa 30cm din înălţimea lor. Pereţii, puternic arşi la roşu aveau grosimea de 5cm-6cm. Înălţimea totală a cuptorului a fost de 0,7m. Vatra cuptorului a fost surprinsă la adâncimea de -1,40m. Aceasta a fost realizată din pietre de mici dimensiuni pe întreaga suprafaţă. Crusta arsă la negru avea grosimea de 0,5cm-1cm, iar cea a arsurii la roşu, a pământului de sub vatră, era de circa 10cm, indicând o folosire destul de intensă a respectivului cuptor. Gura cuptorului este pe latura de sud-vest şi are o lăţime de 0,40m. Materialul ceramic, prelevat de pe suprafaţa acestei instalaţii de foc, încadrează complexul în perioada secolului IV p.Chr., cultura Sântana de Mureş. Cx.18 – Pe jumătatea vestică a casetei C3/2016, în c. 5A-C, a fost evindenţiat complexul Cx.18 la adâncimea de -0,70m. Deşi la conturare s-a prezentat ca un complex arheologic de dimensiuni mai mari, acesta se va restrânge treptat în c. 5A-B, unde se va evidenţia o groapă de formă circulară, cu diametrul de 1,30m la adâncimea de -1,20m. Groapa are pereţii clopotiţi, iar baza acesteia, surprinsă la -3,10m, este uşor alveolată. Dimensiunea maximă a gropii a fost 2,20m. În umplutura gropii a fost descoperit un număr redus de materiale ceramice care pot fi datate în perioada modernă (sec. XVIII-XIX). Cx.19 – Complexul Cx.19/2016 a fost evidenţiat în colţul de sud-vest al Cas.3/2016, în c. 6A-B, la adâncimea de -0,90m. Este o aglomerare de resturi de chirpic şi unele fragmente ceramice sporadice, care se restrânge treptat până la -1,10m. Din zona respectivă au fost prelevate bucăţi de chirpic şi unele fragmente ceramice din perioada modernă (sec. XVIII-XIX). Cx.20 – În carorurile 5B-C din Cas.3/2016, între adâncimile de -0,90m -1,10m, a fost surprinsă o aglomerare de materiale arheologice, fără a se putea delimita un contur clar al complexului. Baza şi pereţii complexului au fost drepţi. Materialul recoltat ne evidenţiază o intervenţie antropică din perioada modernă (sec. XVIII-XIX), care a afectat destul de puternic straturile inferioare. Cx.21 – Pe suprafaţa carourilor 1-3C, din Cas.3/2016, la adâncimea de -1,10m a fost sesizată o aglomerare de chirpic, materiale ceramice şi resturi faunistice care semnalau prezenţa unui complex de mai mari dimensiuni. Partea nord vestică a acestui complex a fost afectată de o groapă modernă(Cx.22). Complexul este continuarea Cx.23/2015 din Cas.1/2015, care a fost sesizat în plan la -1,50m şi se închidea la -2,00m intrând sub proflul de vest. Cx.21/2016 s-a dovedit a fi o locuinţă semiadâncită, orientată NE-SV, cu dimensiunile surprinse de 5,80m pe latura de SV-NE şi de 3,10m pe latura SE-NV. Pe laturile de sud şi vest au fost puse în evidenţă 11 gropi de par, iar la adâncimea de -1,80m locuinţa prezintă, pe latura sa sudică, o treaptă de circa 0,10m-0,15m. Podeaua locuinţei, din pământ negru bătut, a fost surprinsă la adâncimea de -2,00m -2,20m. De pe podeaua locuinţei au fost recuperate unelte din piatră şi os, precum şi fragmente ceramice datate la finalul epocii bronzului, cultura Noua. Cx.22 – În caroul 2C din Cas1/2016 a fost sesizat conturul unei gropi cu dimensiunile de 1,28m/1,10m. Partea superioară a acesteia a fost distrusă de intervenţiile umane neautorizate în zonă. Groapa a secţionat locuinţa de epoca bronzului Cx.21/2016 şi s-a lărgit la baza până la 1,80m. Baza gropii a fost surprinsă la adâncimea de -2,60m, iar din interiorul ei au fost prelevate materiale ceramice de factură modernă, dar şi câteva specifice secolelor VIII-X p. Chr. şi o săgeată din fier din perioada migraţiilor. Cx.23 – Complexul 23/2016 a fost surprins în Cas.3, c.3-4BC la adâncimea de -1,10m. Groapa avea dimensiunile la conturare de 1,10m(EV)/1,20m(NS) pentru ca apoi să se lărgească spre bază până la 1,75m(EV)/1,90m(NS). Groapa se închidea uşor clopotit la adâncimea de la -2,00m. Din interiorul gropii a fost prelevat material ceramic specific culturii Noua şi resturi osteologice. Cx.24 – Sub locuinţa modernă deservită de instalaţia de foc Cx.14, în c.3A din Cas.3/2016, în profilul de sud, a apărut o gropă din care a fost prelevat material specific secolelor XVIII-XIX. Groapa s-a conturat la adâncimea de -1,30m şi s-a închis clopotit la -3,20m. La conturare groapa a avut 1,10m(EV)/0,30m(NS), iar la bază, în zona de clopotire maximă să ajungă la -2,20m. Cx.25 – În c.2B, din Cas.3/2016, a fost sesizată o aglomerare de resturi faunistice şi ceramică de la finalul epocii bronzului, la adâncimea de -1,40m. Groapa menajeră, de formă ovală, cu dimensiunile de 1,00m(NS)/0,80m(EV), s-a închis drept la adâncimea de -2,00m. Această groapă deservea, probabil, locuinţa Cx.21 situată la nord de ea. Cx.26 – Complexul Cx.26 a fost sesizat în profilul de sud a Cas.3, la adâncimea de -0,60m. Groap a fost surprinsă în plan în c.1-2A. La conturare groapa a avut dimensiunea de 1,50m(EV)/0,40m(NS) pentru ca apoi, după ce se adânceşte cu încă 0,30m, să se strângă ca o pungă până la 0,90m. Groapa se clopoteşte puternic până la 1,90m, la 1,40m de la conturare, pentru ca apoi să se restrângă la 1,10m la bază care a fost atinsă la -3,00m. Groapa a secţionat, spre est, complexul de epoca bronzului Cx.27/2016. Materialul rezultat din golirea acestei gropi este de factură modernă. Cx.27 – Este o groapă menajeră ce a apărut în colţul de SV al Cas.4/2016 la adâncimea de -1,00m şi se închidea la -1,70m. Groapa de formă ovală, cu dimensiunile surprinse de 0,80m(EV)/0,60m(NS) la conturare se lărgea spre bază înspre nord până la 1,00m. Cx.27 /2016 a fost secţionată, spre nord, de o groapa modernă, Cx.26/2016, apărută în Cas.3/2016. Materialul prelevat din Cx.27/2016, fragmente ceramice specifice culturii Noua, indică utilizarea acesteia la finalul epocii bronzului. Materialul arheologic aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului (cultura Noua) cuprinde fragmente ceramice de uz comun, lucrate la mână dintr-o pastă grosieră, precum şi ceramică de bună calitate, lucrată tot la mână dintr-o pastă relativ fină, de o culoare cenuşie şi uneori cu suprafeţe lustruite. Formele ceramice sunt reprezentate prin fragmente provenite de la vase-borcan, ceşti cu torţi supraînălţate, cupe sau castroane. Decorul aplicat ceramicii descoperite în campania 2016 este, de obicei, alcătuit din brâu alveolar, mai rar continuu, în formă de „S” dispus oblic pe corpul şi sub marginea vaselor; notăm, totuşi, şi prezenţa unui vas de mici dimensiuni cu decor realizat prin tehnica imprimării. Materialului ceramic specific culturii Noua i se adaugă resturi osteologice, dintre care menţionăm prezenţa unor împungătoare, netezitoare, a unui omoplat crestat, precum şi a unei bare din bronz. Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov, este în stare fragmentară şi întregibilă, fiind reprezentat de ceramică realizată la roată, atât din pastă grosieră cu microprundişuri în compoziţie, cât şi din pastă fină, de culoare cenuşie, cenuşiu-cărămizie şi neagră. Fragmentele ceramice provin de la vase de dimensiuni mici şi medii, castroane şi căni cu o toartă. Cercetările arheologice din campania 2016 au evidenţiat şi prezenţa sporadică a unor materiale ceramice care pot fi datate în perioada secolelor VIII-X p. Chr., având decor cu incizii în val. De asemenea, trebuie să menţionăm prezenţa unor complexe arheologice datate în perioada modernă în care au fost evidenţiate fragmente ceramice specifice secolului al XVIII-lea, precum şi mecanismul din fier al unui pistol cu cremene. Industria materiilor dure animale Corneliu Beldiman (UPIT, FTLIA, DI, Piteşti (186)), Diana-Maria Beldiman (SC, Bucureşti (187)) Cercetările arheologice desfăşurate în cursul anului 2016 în situl de la Negrileşti – Curtea Şcolii au permis recuperarea unui lot compus din 21 piese din materii dure animale diverse, a căror analiză preliminară a fost realizată, iar rezultatele sunt prezentate în nota de faţă. Datele sunt susceptibile de completări şi modificări după definitivarea studiului. Majoritatea pieselor provine din complexe, în care acestea se aflau asociate în efective variabile (Cx 3 = 7 exemplare; Cx 13 = un exemplar; Cx 21 = 2 exemplare; Cx 6 = 2 exemplare). Cu o excepţie (piesa NGS/2016_21, atribuită culturii Sântana de Mureş), artefactele datează din epoca bronzului, cultura Noua. Protocolul de analiză aplică parametrii standard legaţi de convenţii, stabilirea codului pieselor, aspecte abordate (stare de conservare, materie primă, definirea etapelor tehnologice ale fabricării şi utilizării etc.). S-a recurs la examinarea sistematică a suprafeţelor în microscopie optică. NGS/2016_1 Vârf de os Context: Caseta 3, Cx 21, Carou 2C, -2,00 m Pe podea Cultura Noua Nr. inv. 40652. Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. Starea de conservare: piesă fragmentară, fracturată recent la nivelul părţii meziale şi lipit; lipseşte un fragment al marginii drepte, fracturat recent, ca şi extremitatea distală, fracturată recent; la nivelul părţii distale, marginea dreaptă a fost dislocată în vechime. Materia primă: os lung nedeterminabil, fragment diafizar, provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil, probabil vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit regularizarea marginilor prin cioplire cu securea sau cuţitul şi prin abraziune axială; amenajarea părţii active s-a realizat pe feţe şi margini prin cioplire cu securea sau cuţitul şi prin abraziune multidirecţională; fasonarea feţei inferioare s-a realizat prin cioplire; secţiuni de formă rectangulară. Urme de utilizare: tocire, lustru produse la nivelul părţii active; tocire, lustru localizate la nivelul marginilor părţii meziale şi ale părţii proximale, probabil prin aplicarea prizei directe în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 106,90 mm. NGS/2016_2 Vârf de os Context: Caseta 2, Carou 1B, -0,45 m Context secundar; provine probabil din Cx 12 (groapă Noua) antrenat în nivelurile superioare prin intervenţii târzii Cultura Noua Nr. inv. 40649. Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. Starea de conservare: piesă fragmentară, fracturată recent la nivelul părţii proximale; lipseşte un sector al părţii proximale pe faţa superioară, fracturat recent. Materia primă: os lung nedeterminabil, fragment diafizar, provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil, probabil vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit regularizarea marginilor prin cioplire cu securea sau cuţitul; amenajarea părţii active s-a realizat pe margini prin abraziune multidirecţională; aspect faţetat; secţiuni de formă rectangulară. Urme de utilizare: tocire, lustru produse la nivelul părţii active; tocire, lustru localizate la nivelul marginilor părţii meziale şi ale părţii proximale, probabil prin aplicarea prizei directe în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 71,20 mm. NGS/2016_3 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,80 m Cultura Noua Nr. inv. 40646. Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. Starea de conservare: fragment distal, fracturat în vechime la nivelul părţii distale; extremitatea distală a fost fracturată în vechime. Materia primă: os lung nedeterminabil, fragment diafizar, provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil, probabil vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională; aspect faţetat; secţiuni de formă rectangulară. Urme de utilizare: tocire, lustru slabe produse la nivelul părţii active. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 37,73 mm. NGS/2016_4 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,20 m Cultura Noua Nr. inv. 40644. Vârf realizat pe tibia de ovicaprine. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte extremitatea distală, fracturată în vechime; depuneri de concreţiuni calcaroase compacte discontinui. Materia primă: tibia de ovicaprine. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe; aspect faţetat; partea activă a fost fracturată în vechime şi reamenajată prin abraziune multidirecţională; secţiuni anatomice, convex-concave şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: fracturarea părţii active; tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale şi părţii proximale prin priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 106,92 mm. NGS/2016_5 Vârf de os Context: Caseta 3, Cx 21, Caroul 2C, -2,20 m Cultura Noua Nr. inv. 40653. Vârf realizat pe tibia de ovicaprine. Starea de conservare: piesă întreagă. Materia primă: tibia de ovicaprine. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei şi a epifizei, care a fost înlăturată; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; aspect faţetat; secţiuni anatomice, convex-concave şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale, părţii proximale şi extremităţii proximale prin priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 75,57 mm. NGS/2016_6 Vârf de os Context: Caseta 3, Cx 21, Caroul 2C, -1,30 m Cultura Noua Nr. inv. 40651. Vârf realizat pe tibia de pasăre. Starea de conservare: piesă întreagă. Materia primă: tibia de pasăre, specie nedeterminată. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; aspect faţetat; secţiuni anatomice, convex-concave şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale, părţii proximale şi extremităţii proximale prin priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 73,61 mm. NGS/2016_7 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -0,70-0,80 m Cultura Noua Nr. inv. 40639. Vârf realizat probabil pe metapod lateral de cal. Starea de conservare: piesă întreagă; depuneri de concreţiuni calcaroase masive compacte pe faţa inferioară la nivelul părţii proximale. Materia primă: probabil pe metapod lateral de cal. Fabricarea: debitajul este absent; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; morfologia anatomică ascuţită a fost accentuată; aspect faţetat; secţiuni anatomice, ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru slabe produse la nivelul părţii active. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 111,00 mm. NGS/2016_8 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,15 m Cultura Noua Nr. inv. 40643. Vârf realizat pe fragment de corp costal, probabil de ovicaprine. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte partea proximală, fracturată recent; un sectro al părţii proximale pe faţa superioară s-a exfoliat recent; depuneri de concreţiuni calcaroase compacte pe faţa inferioară. Materia primă: corp costal, probabil de ovicaprine. Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/despicare şi percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; secţiuni rectangulare, ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active; priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 77,57 mm. NGS/2016_9 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,15 m Cultura Noua Nr. inv. 40642. Vârf realizat pe ulna de porc (probabil). Starea de conservare: piesă fragmentară; lipsesc mici sectoare al părţi proximale şi al extremităţii proximale, fracturate recent. Materia primă: probabil ulna de porc. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul părţii distale; înlăturarea epifizei proximale prin cioplire cu securea; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru superficiale produse la nivelul părţii active; priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 118,12 mm. NGS/2016_10 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,00 m Cultura Noua Nr. inv. 40641. Vârf realizat pe ulna de ovicaprine. Starea de conservare: piesă întreagă. Materia primă: ulna de ovicaprine. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul părţii distale; înlăturarea epifizei proximale prin directă/fracturare; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active; priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 68,46 mm. NGS/2016_11 Vârf de os Context: Caseta 1, Cx 3, -1,80 m Cultura Noua Nr. inv. 40645. Vârf realizat pe fibula de porc. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte partea proximală, fracturată în vechime. Materia primă: fibula de porc. Fabricarea: debitajul este absent; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei şi prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini; secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active; priza directă – în mână. Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. Dimensiuni: lungime 64,95 mm. NGS/2016_12 Netezitor de os Context: Caseta 3, Cx 13, Caroul 1B, -1,10 m Cultura Noua Nr. inv. 40650. Netezitor realizat pe fragment diafizar de os lung. Starea de conservare: piesă fragmentară; lipseşte sectorul stâng al părţii distale, ca şi un sector al extremităţii distale, fracturate recent. Materia primă: os lung nedeterminabil, fragment diafizar, provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil, probabil vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit amenajarea marginilor şi a extremităţii proximale prin cioplire cu securea şi abraziune; extremitatea proximală are formă convexă asimetrică; amenajarea bilaterală a părţii active prin abraziune multidirecţională intensă aplicată pe feţe şi margini; secţiuni rectangulare; extremitatea distală are formă convexă asimetrică. Urme de utilizare: tocire, lustru superficiale produse la nivelul părţii active pe ambele feţe; îngustarea părţii proximale s-a realizat probabil în scopul fixării în mâner (priza indirectă). Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. Dimensiuni: lungime 97,52 mm. NGS/2016_13 Netezitor de os Context: Martor Caseta 3/3/15 Passim În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenţii târzii Cultura Noua Nr. inv. 40659. Netezitor realizat pe fragment diafizar de os lung. Starea de conservare: fragment proximal cu un sector al extremităţi proximale, fracturat în vechime şi recent. Materia primă: os lung nedeterminabil, fragment diafizar, provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil, probabil vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/fracturare; fasonarea a urmărit amenajarea marginilor şi a extremităţii proximale prin cioplire cu securea şi abraziune; amenajarea bilaterală a părţii active prin abraziune multidirecţională intensă aplicată pe feţe şi margini; secţiuni rectangulare şi biconvexe asimetrice. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active conservate pe faţa superioară. Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. Dimensiuni: lungime 35,52 mm. NGS/2016_14 Netezitor de os Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 2 -2,00 m Cultura Noua Nr. inv. 40657. Netezitor dublu realizat pe fragment de mandibulă. Starea de conservare: piesă întreagă. Materia primă: mandibulă de vită sau de cal, ram mandibular stâng. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare şi cioplire cu securea; fasonarea a urmărit decuparea peretelui interior al mandibulei; partea activă este amenajată axial (lateral) şi este dublă (partea activă 1 = marginea peretelui exterior; partea activă 2 = marginea peretelui interior); au fost amenajate prin cioplire axială. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţilor active; tocire, lustru la nivelul feţelor produse prin contactul materia primă procesată (piele) şi prin priza directă – în mână. Rol funcţional: netezitor axial dublu pentru procesarea (curăţarea) pieilor. Dimensiuni: lungime 206,18 mm. NGS/2016_15 Netezitor de os Context: Caseta 1 Cx6 -1,85 m Antrenat în nivelurile superioare de intervenţii târzii – cultura Sântana de Mureş (Cx 6 = groapă de provizii Sântana de Mureş) Cultura Noua Nr. inv. 40647. Netezitor pe segment de omoplat (omoplat crestat). Starea de conservare: piesă fragmentară; lipsesc partea mezială şi partea proximală, fracturate în vechime; lipseşte cca o treime a circumferinţei extremităţii proximale (cavitatea glenoidă) fracturată în vechime; dinţii D1, D10-D11, D14 au fost fracturaţi în vechime; depuneri de concreţiuni calcaroase; urme de ardere. Materia primă: omoplat de vită. Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare şi despicare cu securea; fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin crestarea bilaterală a marginii cavităţii glenoide cu ajutorul cuţitului; au fost obţinute crestături cu profilul în V asimetric; se păstrează 14 crestături, desemnate prin siglele C1-C14 şi 14 dinţi, desemnaţi prin siglele D1-D14. Urme de utilizare: tocire, lustru intense produse la nivelul părţii active, respectiv a dinţilor; suprafaţa exterioară a unora dintre aceştia a fost afectată de abraziune în timpul utilizării, dobândind un aspect faţetat; probabil că fracturarea dinţilor D1, D10-D11, D14 a survenit în timpul utilizării, ca şi a părţilor mezială şi proximală. Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. Dimensiuni: lungime 67,04 mm; diametrul extremităţii proximale (cavitatea glenoidă) 92/51 mm. NGS/2016_16 Patină de os Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 3B -0,60 m În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenţii târzii Cultura Noua Nr. inv. 40654. Patină amenajată pe os lung de cal. Starea de conservare: piesă fragmentară; se păstrează partea distală, fracturată în vechime. Materia primă: metapod (canon) de cal. Fabricarea: debitajul este absent; fasonarea a urmărit amenajarea feţei inferioare (partea activă, în contact cu gheaţa) oblice la extremitatea distală şi plane în rest prin cioplire cu securea şi abraziune; suprafaţa plană este oblică în raport cu axul transversal al piesei, indicând fixarea pe piciorul stâng; faţa superioară (în contact cu încălţămintea) a fost amenajată prin cioplirea cu securea a condililor epifizari; la partea distală, marginea dreaptă, la nivelul condilului epifizar se observă o perforaţie circulară orientată oblic, neterminată; era destinată amenajării unui dispozitiv de fixare a ligaturii pentru picior (probabil şiret de piele). Fixarea de picior se făcea probabil prin legare cu ajutorul unor şireturi-meşe de piele. Urme de utilizare: tocire, lustru intense ale feţei superioare produse prin contactul cu încălţămintea de piele (de tip opinci?); tocire, lustru intense ale feţei inferioare produse prin contactul cu gheaţa. Rol funcţional: patină pentru piciorul stâng. Dimensiuni: lungime 64,68. NGS/2016_17 Patină de os Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 2 -1,90 m Cultura Noua Nr. inv. 40656. Patină amenajată pe os lung de vită sau cal. Starea de conservare: piesă fragmentară; se păstrează partea proximală cu circa două treimi din lăţimea sa iniţială, fracturată axial şi oblic în vechime. Urme de ardere. Materia primă: radius de vită sau de cal. Fabricarea: debitajul este absent; fasonarea a urmărit amenajarea feţei inferioare (partea activă, în contact cu gheaţa) plane prin cioplire cu securea şi abraziune; suprafaţa plană este oblică în raport cu axul transversal al piesei, indicând fixarea pe piciorul drept; faţa superioară (în contact cu încălţămintea) a fost amenajată prin cioplire cu securea. Fixarea de picior se făcea probabil prin legare cu ajutorul unor şireturi-meşe de piele. Urme de utilizare: tocire, lustru intense ale feţei superioare produse prin contactul cu încălţămintea de piele (de tip opinci?); tocire, lustru intense ale feţei inferioare produse prin contactul cu gheaţa. Rol funcţional: patină pentru piciorul drept. Dimensiuni: lungime 89,70. NGS/2016_18 Defensă de mistreţ Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 1A -1,60 m Probabil Cultura Noua În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenţii târzii Nr. inv. 40655. Materie primă neprocesată; defensă de mistreţ. Starea de conservare: mediocră; fracturi, exfolieri, segmente fracturate şi pierdute în vechime, fracturare axială recentă şi lipire; lipseşte extremitatea distală. Materia primă: defensă inferioară dreapta de mistreţ. Fabricarea: nu prezintă urme de procesare; prezenţa în nivel poate indica colectarea cu intenţia de utilizare pentru confecţionarea unei piese de podoabă etc. Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: nedefinit. Dimensiuni: lungime 66,27. NGS/2016_19 Canin de câine Context: Caseta 2/3/15 Passim Probabil Cultura Noua În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenţii târzii Nr. inv. 40658. Materie primă neprocesată; canin de câine. Starea de conservare: bună; tocire şi faţetare anatomic-funcţionale ale extremităţii coroanei. Materia primă: canin inferior dreapta de câine, exemplar matur. Fabricarea: nu prezintă urme de procesare; prezenţa în nivel poate indica colectarea cu intenţia de utilizare pentru confecţionarea unei piese de podoabă etc. Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: nedefinit. Dimensiuni: lungime 39,57. NGS/2016_20 Rază de corn de cerb Context: Caseta 1 Cx 3 -0,80 m Cultura Noua Nr. inv. 40640. Eboşă/Materie primă în curs de procesare; rază de corn de cerb. Starea de conservare: mediocră; rozeta are diametrul (perlura) incomplet, fisuri transversale şi axiale, fractură produsă în vechime la nivelul părţii meziale şi lipire, baza axului fracturată parţial recent. Materia primă: corn de cerb, căzut, ax drept, raza 1 cu medalion şi rozetă. Fabricarea: debitaj prin percuţie directă/cioplire pentru detaşarea axului; fasonare prin raclaj axial pentru înlăturarea completă a perlurii. Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: posibil eboşă de mâner. Dimensiuni: lungime 215,14 mm. NGS/2016_21 Tub de os Context: Caseta 1 Cx 6 -1,85 m Cultura Sântana de Mureş Nr. inv. 40648. Tub de os pentru ace. Starea de conservare: piesă fragmentară sau neterminată; fracturarea în vechime a uneia dintre extremităţi. fisuri axiale. Materia primă: os lung de pasăre de talie mare. Fabricarea: debitaj prin tăiere transversală precisă, cu ajutorul cuţitului, pe circumferinţă şi fracturare; urmele se păstrează la una dintre extremităţi. Urme de utilizare: nu are. Rol funcţional: probabil tub pentru ace. Dimensiuni: lungime 70,54 mm.
Bibliografie:
Note:

1.
186. Universitatea din Piteşti, Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, Departamentul Istorie, Piteşti.
187. Şcoala Centrală, Bucureşti.