.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii | Anul: 2017

Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Perioada modernă; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ciobotaru Paul participant Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci
Costel Ilie participant Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi
Mandache Tudor participant Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi
Raport:
Cercetarea efectuată în anul 2017 a dus la deschiderea a patru suprafeţe de săpătură, casete cu dimensiuni diferite, amplasate în sectorul topo B7 („Curtea Şcolii”) şi sectorul topo C3 („Pin”). Cercetarea a urmărit degrevarea de sarcină arheologică a suprafeţei de teren pe care Primăria Negrileşti intenţionează să construiască o magazie, pe latura de sud a şcolii (sectorul topo B7), precum şi verificarea stării sitului, a gradului în care au fost afectate complexele arheologice de intervenţiile neautorizate în sit (sectorul topo C3). Sector topo B7 („Curtea Şcolii”) Suprafaţa Sp.1/2017 (12m/6m) a fost deschisă la 12 m est de colţul de SV al şcolii şi la 3,6 m de zidul sudic. Orientarea suprafeţei este E-V. În urma cercetării au fost identificate patru complexe (Cx.1/CS, Cx.2/CS, Cx.3/CS, Cx.4/CS) care sunt încadrate cronologic în secolele VIII-X şi XIX-XX. Sporadic au apărut şi fragmente ceramice datate în epoca târzie a bronzului. Suprafaţa Sp.2/2017 (6m/4m), deschisă cu scopul de a surprinde continuarea Cx.2, este situată la 3,6 m sud de zidul sudic al şcolii şi la est de Sp.1 Între cele două suprafeţe a fost păstrat un martor de 0,5 m. Orientarea casetei este N-S. Cx.2, groapa de var, a fost surprinsă încă de la -0,40 m şi se închidea la -1,95 m. Materialul arheologic, a apărut la adâncimi mari, între -1,30 m şi -2,10 m. După adâncimea de 2,10 m nu au mai fost sesizate urme de locuire umană. Stratigrafia din sectorul topo B7 este diferită de cea constatată în restul sitului, fiind o succesiune de straturi rezultate atât din intervenţii antropice, cât şi din depuneri de diluviuni venite de pe versantul situat la est, peste drumul comunal. Astfel s-a putut constata că sub solul vegetal actual se găsesc depuneri succesive de microprundişuri cu grosimi de 0,10 m - 0,15 m, pământ galben nisipos (grosime 0,40 m), pământ negru granulos (grosime 0,40 m - 0,70 m), în care apar uneori şi elemente de intervenţie antropică din perioada modernă, urmat de un alt nivel de galben nisipos (grosime 0,40 m). După adâncimea de -1,20 m - 1,40 m apar straturile de pământ în care au fost surprinse nivele arheologice, antice şi preistorice, corespunzătoare celor din alte zone ale sitului, situate mai la vest de acest punct. Cx.1/CS este o aglomerare de chirpic şi materiale arheologice ce a fost surprins pe suprafaţa carourilor 6AB, între adâncimile de -0,20 m şi -0,50 m şi constituie resturile unei locuinţe moderne dezafectate. De formă rectangulară, cu dimensiunile surprinse de 2,60 m (E-V)/1,70 m (N-S), complexul se continuă sub profilele de vest şi sud ale Sp.1 Cx.2/CS a fost surprins în carourile 1-2BC, începând cu adâncimea de -0,20 m şi se continuă în Sp.2. Este o fostă groapă de var, golită parţial, în care au fost aruncate resturi de materiale de construcţie provenite de la ridicarea şcolii. Spre bază a fost găsit un strat de var cu grosimea de 0,20 m - 0,80 m. Groapa de var avea o formă rectangulară, cu colţurile rotunjite, cu dimensiunile de 5,4m/2m şi se închidea la adâncimea de -1,95 m. Cx.3/CS reprezintă urmele unei vetre de fierărie din perioada modernă, cu dimensiunile de 1,3m/1,2m, ce a fost surprinsă în caroul 4B, între adâncimile de -0,40 m -0,50 m. Avea o formă relativ circulară, cu dimensiunile de 1,40 m(E-V) şi de 1,80 m(N-S). Grosimea crustei arse la negru vineţiu a fost de 0,5 cm, iar difuziunea la roşu a pământului ars era de 2-3 cm. În partea de est a vetrei a fost identificată zona prin care era evacuată cenuşa. Au fost identificate şi urme de la gropile în care se aflau parii, ce susţineau un acoperiş şi/sau foalele fierăriei. Din zonele de arsură şi din cenuşă au fost recuperate bucăţi de zgură şi numeroase fragmente metalice, în special cuie şi caiele. Cx.4/CS a apărut în caroul 6A la adâncimea de -1,65 m şi se continuă sub profilul de vest. Este vorba de o groapă care se observă în profil începând de la adâncimea de -1,20 m. Groapa, cu dimensiunile surprinse de 0,40 m(E-V) şi 1,40 m(N-S), se închidea la -1,80 m. Din umplutura gropii au fost recoltate fragmente ceramice din perioada secolelor VIII - X p. Chr. Sector topo C3 („Pin”) Cercetarea din sectorul topo C3 a fost determinată de punerea în evidenţă, ca urmare a agresării sitului, prin practicarea unor gropi de împrumut pământ vegetal, a unor urme de locuire din epoca bronzului, perioada post-romană şi cea modernă. Casetele (Cas.1/2017, Cas.2/2017) au fost trasate în funcţie de zonele afectate de gropile de împrumut pământ vegetal, întrucât o parte din complexele arheologice din această zonă au fost distruse parţial sau total. Având în vedere diferenţele de nivel a fost stabilită o cotă 0, pe latura de nord a casetelor 1 şi 2, începând din colţul de NE. Caseta 1/2017 (9m/5m) este situată la N de S8/2012 şi V de Cas.1/2016. Profilul de Est al Cas.1/2017 corespunde cu limita vestică a Cas.3/2012. Au fost surprinse 17 complexe cu material specific neoliticului timpuriu (Cultura StarčevoCriş), epocii bronzului (Cultura Noua), perioadei migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş - Černjachov) şi epocii moderne. Caseta 2/2017 (12m/6m) a fost trasată la 4 m vest de Cas.1/2017 şi la 0,50 m de Cas.3/2016. La vest s-a păstrat un martor de 0,50 m înspre Cas.1/2016. A fost deschisă cu intenţia de a surprinde continuarea locuinţei Cx.21/2016, apărută în partea nord-estică a Cas.3/2016; în această suprafaţă au fost puse în evidenţă un număr de 17 complexe de locuire cu material specific neoliticului timpuriu (Cultura StarčevoCriş), epocii bronzului (Cultura Noua), perioadei migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş-Černjachov) şi epocii moderne. Stratigrafia celor 2 unităţi de săpătură, din sectorul topo C3 („Pin”) este asemănătoare şi respectă succesiunea straturilor de sol evidenţiată în campania anului 2016 din acelaşi sector. Astfel, solul viu este constant suprapus de un sol galben pătat cu negru, cu o grosime variabilă de 0,15 m până la 0,30 m, care reprezintă stratul în care se închid, de regulă, complexele datate în perioada finală a epocii bronzului. Complexele cu material arheologic specific culturii Noua se află în următorul strat, un sol de culoare cafenie, cu o grosime de 0,20 m – 0,30 m. Urmează, un sol negru granulos cu grosimi de 0,15 m - 0,60 m, care reprezintă nivelul de locuire datat în secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureş-Černjachov). Suprapuse acestui nivel se află, în ordine, un strat cu pământ negru deschis, de circa 0,15 m - 0,25 m, cu material arheologic datat în perioada secolelor VIII-X, un sol negru de consistenţă compactă, cu o grosime ce variază între 0,10 şi 0,30 m, în care au fost identificate complexe ce pot fi datate în perioada modernă, urmat de stratul vegetal. În sectorul C3 („Pin”) au fost surprinse un total de 34 de complexe. Dintre cele 17 complexe, din Cas.1, două sunt instalaţii de foc (Cx.1/P, Cx.12/P), opt sunt gropi menajere (Cx.4/P, Cx.10b/P, Cx.10c/P, Cx.11/P, Cx.18/P, Cx.19a/P, Cx.19b/P, Cx.25/P), iar şapte sunt aglomerări formate din fragmente ceramice, resturi osteologice, pietre şi chirpic (Cx.5/P, Cx.8/P, Cx.9/P, Cx.10a/P, Cx.14/P, Cx.15/P, Cx.17/P). Din aceste complexe de locuire au fost prelevate materiale specifice neoliticului timpuriu (Cultura Starčevo-Criş), epocii bronzului (Cultura Noua), perioadei migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş-Černjachov) şi epocii moderne. În caseta Cas.2/2017 au fost puse în evidenţă trei locuinţe (L1/P/2017, Cx.6/L2/2017/P, Cx.21/2016/P), trei instalaţii de foc (C.1/P, C.2/P, C.3/P), nouă gropi menajere (Cx.2/P, Cx.3/P, Cx.7/P, Cx.16/P, Cx.20/P, Cx.22/P, Cx.23/P, Cx.24/P, Cx.26/P), o aglomerare (Cx.13/P) şi un mormânt (Cx.21/P) Locuinţe L1/P/2017 reprezintă o parte dintr-o locuinţă de epocă modernă, orientată NE-SV, cu dimensiunile surprinse de 2,80m/2,40m, în carourile 5-6AB din Cas.2. Complexul a fost surprins la adâncimea de -1,10 m, iar podeaua, din lut bătut, a fost sesizată la -1,30 m. Locuinţa L.1/P/2017 suprapune Cx.3/P şi avea în partea de nord-vest un cuptor casnic care era uşor adâncit faţă de podea. L.2/P/2017 (Cx.6/P) este o locuinţă de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite, ce a apărut în Cas.2, carourile 4-6AB la adâncimea de -1,30 m. Locuinţa, cu dimensiunile surprinse de 3,50m(N-S)/2,70m(E-V), coboară până la -1,80 m unde se află podeaua din pământ galben bătut. La -1,70 m, pe laturile de nord şi vest a fost surprins un prag de 0,15 m - 0,20 m lăţime. În colţul de N-E, locuinţa a fost prevăzută cu un cuptor pietrar ce a fost secţionat de Cx.3. Ceramica descoperită în acest complex datează locuinţa în secolele VIII-X p. Chr. Cx.21/2016/P reprezintă continuarea locuinţei descoperită în Cas.3/2016 în partea de NE şi care intră sub profilul de N. În Cas.2/2017 a fost surprins, spre profilul de sud, în carourile 1-3A, continuarea respectivei locuinţe, între adâncimile de -1,30 m şi -2,20 m. Dimensiunile surprinse ale acestui complex au fost de 1,90 m (NE-SE) şi 4,00 m (NESV). La adâncimea de -2,00 m, pe podeaua locuinţei, în colţul de NE, a fost pusă în evidenţă instalaţia de foc ce deservea respectiva amenajare. Acesta a fost un cuptor cu pereţii realizaţi din pietre de dimensiuni medii şi mici şi vatra aşezată direct pe pământ. Sub bolta cuptorului, prăbuşită pe vatră, au fost descoperite fragmente ceramice. Vatra cuptorului avea dimensiunile de 0,60m(EV)/0,70m(NS). Grosimea crustei vetrei era de 0,01 m, iar arsura la roşu a pământului ajungea la grosimea de 0,05 m. Instalaţii de foc C.1/P este un cuptor de uz casnic surprins în colţul de NV al L1/2017 şi se află în caroul 6B. Pentru a fi cercetat în întregime, Cas.2 a fost extinsă cu încă 0,50m/2m spre vest. Cuptorul, de uz casnic, realizat direct în pământul cruţat, a fost surprins cu bolta prăbuşită din vechime şi cu vatra spartă în colţul de SV. Dimensiunile exterioare ale cuptorului au fost de 1,80m(E-V)/1,05m(N-S). La interior cuptorul avea, la nivelul vetrei, dimensiunile de 1,32m/0,70m, zona camerei de ardere fiind de 0,62m/0,55m. Gura de evacuare, aflată spre SE, avea 0,70m pe axa EV, iar pe axa NS, 0,40 m la vest şi 0,24 m la est. Din acest cuptor au fost recuperate materiale arheologice de factură modernă. C.2/P este un cuptor pietrar, descoperit în Cas.2, caroul 2B, ce a fost surprins încă de la adâncimea de -1,10 m. De formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,25m(EV)/1,10m(NS), cuptorul a avut pereţii realizaţi din pietre de dimensiuni medii şi mici printre care au fost aşezate fragmente ceramice de epoca bronzului şi din secolele VIII-X. Pereţii cuptorului, cu grosimea de 0,20 m - 0,25 m, s-au păstrat pe verticală între 0,20 m - 0,30 m. Bolta era prăbuşită peste vatra cuptorului, vatră sesizată la adâncimea de -1,40 m. Grosimea la roşu a pământului din zona vetrei ajungea la 0,05 m. Camera de ardere şi zona de evacuare, aflată pe latura de sud, aveau o formă de potcoavă, cu dimensiunile maxime de 0,80m(NS)/0,60m(EV). C.3/P a fost un cuptor pietrar, descoperit în Cas.2, carourile 4-5B, ce a fost distrus pe mai mult de jumătate de groapa Cx.3/P. Cuptorul a apărut la -1,40 m şi avea vatra pe podeaua L.2/2017P(Cx.6/P), la -1,80 m. Pereţi şi bolta erau prăbuşite peste vatră, din care s-a păstrat doar o treime. Cuptorul, de formă rectangulară, avea dimensiunile de 1,00m(NS)/0,70m(EV). Cuptorul este datat, ca şi locuinţa pe care o deservea, în secolele VIII-X. Cx.1/P este o vatră ce a fost surprinsă în caroul 3C din Cas.1, la adâncimea de -0,20 m şi intră în profilul de N. Forma ei este aproximativ ovală, dimensiunile surprinse fiind de 0,65m/0,75m, iar suprafaţa feţuită. Grosimea arsurii la roşu variază între 0,02 m - 0,04 m, în punctul cu arderea cea mai intensă. A fost aşezată pe pământ negru bătut, iar în jurul ei au fost găsite fragmente ceramice specifice Culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Cx.12/P este o vatră ce a apărut în colţul de NE al Cas.1, în caroul 1C, la adâncimea de -1,00 m. Vatra intră sub profilele de N şi cel de E. Este distrusă din vechime, a fost aşezată pe pământ bătut şi are suprafaţa feţuită. Arderea la roşu este mai intensă în centrul acesteia, mergând până la 0,32 m în adâncime, iar pe margine ajunge doar până la 0,04 m grosime. Pe latura estică, vatra, este tăiată de Cx.18/P. În jurul ei au fost descoperite câteva fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua). Mormânt Cx.21/P reprezintă o înhumare umană ce a apărut pe centrul Cas.2, în caroul 4B, între adâncimile -1,70 m -1,80 m. Scheletul, de adolescent, a fost depus în poziţie chircită, orientat NE-SV, cu faţa spre nord şi braţele aduse sub craniu. Scheletul nu a avut inventar, dar stratul în care a fost descoperit, precum şi poziţia ne determină să încadrăm acest complex în epoca bronzului. Complexe arheologice (gropi, aglomerări de materiale) Cx.2/P a fost identificat în Cas.2, colţul de NE al caroului 1C, încă de la adâncimea de 0,35 m. Este o groapă care are pereţii drepţi şi dimensiunile surprinse în secţiune de doar 0,30m(E-V)/0,60m(N-S). Complexul se închide la -1,20m şi intră în cea mai mare parte sub profilele de E şi V ale Cas.1. Fără inventar. Cx.3/P este o gropă menajeră de mari dimensiuni cu material arheologic (ceramică, lame de cuţit, zgură, resturi faunistice) specific perioadei medievale târzii şi epocii moderne. Forma este aproape circulară, cu dimensiunile surprinse de 2,65m(E-V)/2,30m(N-S), ce a apărut la adâncimea de -0,90 m, în carourile 3-5AB din Cas.2. Groapa cobora în trepte, alveolat spre interior, până la adâncimea de -2,95 m. Ea a fost suprapusă la S-V de L1/2017, la S-E taie complexele Cx.21/2016/P şi Cx.22/P, iar la N-V a secţionat C.1. Cx.4/P este o groapă menajeră şi a apărut în caroul 3A, la adâncimea de -0,80 m, lângă profilul de S al Cas.1. Forma gropii este ovală, a fost secţionată pe axa NS şi din pământul excavat au rezultat fragmente ceramice specifice epocii migraţiilor (Sântana de Mureş-Černjachov), pietre, resturi osteologice şi chirpici. Baza gropii este la -2,55 m, dreaptă, iar pereţii sunt clopotiţi. Groapa taie complexul Cx.10c/P pe latura sud-estică a acestuia. Cx.5/P a fost identificat la adâncimea de -1,00 m, în capătul de E al Cas.1, în carourile 1-2BC şi se continuă până la -1,10 m. Este o aglomerare formată din fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua), resturi osteologice, piatră şi resturi de chirpic. Cx.7/P este o groapă surprinsă în Cas.2, carourile 4BC, între adâncimile de -1,65 m şi -2,10 m. Groapa era circulară în plan şi coboara alveolat spre bază. Puţinele materiale arheologice descoperite în umplutura gropii datează complexul în epoca bronzului. Cx.8/P a fost identificat la adâncimea de -1,00 m, în carourile 2-3B din Cas.1. Este o aglomerare de pietre de dimensiuni medii şi mari, resturi osteologice, fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua) şi chirpic. Forma este rectangulară cu colţurile rotunjite. Cx.9/P a fost identificat în caroul 3C, la adâncimea de -1,00 m, în Cas.1. Se prezintă sub forma unei aglomerări formată din pietre de dimensiuni medii, sparte, fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua) şi resturi osteologice. Cx.10a/P a fost identificat în capătul de V al Cas.1, în caroul 5A, la -1,00 m şi intră sub profilul de V. Este o aglomerare formată din pietre de dimensiuni mici, resturi de chirpic şi fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua). Cx.10b/P este o groapă menajeră, identificată în carourile 4-5A din Cas.1, la adâncimea de -1,10 m. La început, complexul s-a prezentat sub forma unei aglomerări de chirpic masiv cu urme de bârne şi nuiele, fragmente ceramice şi resturi osteologice, care se continuă şi în adâncime. Sub această aglomerare s-a conturat o groapă circulară, care în adâncime avea formă tronconică, îngustându-se spre baza acesteia, unde era dreaptă. Pe latura estică groapa prezenta două trepte înguste. Baza gropii se afla la -2,25 m. Groapa a tăiat Cx.10c/P, pe latura sud-vestică a acestuia. Din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice specifice perioadei migraţiilor (cultura Sântana de Mureş-Černjachov), chirpici şi o greutate de lut fragmentară. Cx.10c/P a apărut la -1,20 m, în caroul 4A din Cas.1, sub forma unei aglomerări formată din chirpic, resturi osteologice şi fragmente ceramice. De la -1,40 m începe groapa menajeră, de formă circulară în plan, care este tăiată pe latura de SV de Cx.10b/P şi pe latura de SE de Cx.4/P. Din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua), resturi osteologice şi chirpic. Pereţii gropii sunt drepţi, baza acesteia este dreaptă şi se află la -2,40 m. Cx.11/P este o groapă menajeră ce a fost surprinsă la adâncimea de -0,34 m, în caroul 4C din Cas.1. Groapa este circulară în plan şi intră sub profilul de N, dimensiunile surprinse fiind de 0,40m/0,30m. Groapa coboară clopotit, diametrul maxim al clopotirii este de 1,60 m, pe axa EV, după care se îngustează uşor spre bază, unde diametrul este de 1,50 m. Groapa se termină la -1,20 m, baza acesteia fiind dreaptă. Nu a avut inventar dar stratigrafic acest complex pleacă din nivelul de epocă modernă. Cx.13/P este o aglomerare de chirpic spart, ceramică, urme de cărbune, ce a apărut în Cas.2, carourile 5BC, între adâncimile de -1,20 m şi -1,65 m. Aglomerarea de materiale este de epocă modernă. Cx.14/P este o aglomerare care a apărut la adâncimea de -1,10 m, în carourile 3B-C din Cas.1, spre profilul de N. Complexul, de formă ovală, s-a închis la -1,30 m şi a oferit o cantitate însemnată de resturi osteologice de animale, dintre care unele prezentau urme de ardere. Din această aglomerare au fost recuperate şi fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua). Cx.15/P reprezintă o aglomerare de materiale ceramice, chirpic şi oase de animale, ce a fost sesizată la adâncimea de -1,20 m, în carourile 1-2A din Cas. 1. Complexul se prezintă sub forma unui contur aproximativ dreptunghiular cu colţurile rotunjite, caracterizat printr-un pământ negru, pigmentat cu chirpic ars la roşu. Pe suprafaţa acesteia au fost descoperite şi puţine fragmente ceramice specifice Culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Cx.16/P a fost surprins în caroul 1C din Cas.1 începând cu adâncimea de -1,30 m. Conturul gropii, de formă circulară în plan, apare şi în profilul de E al casetei încă de la adâncimea de -1,00 m. La partea superioară Cx.16/P a fost tăiat de Cx.2/P. Groapa se închide clopotit la adâncimea de -2,40 m. Din pământul de umplutură au fost prelevate fragmente ceramice specifice culturii Noua, un ac din bronz şi materiale osteologice. Cx.17/P reprezintă o aglomerare de materiale ceramice, chirpic şi oase de animale, ce a fost sesizată la adâncimea de -1,20 m, în carourile 1-2A din Cas.1. Complexul are formă semiovală, intră în profilul de S şi se închide la -1,45 m. La această adâncime s-a observat un pământ negru bătut, podea de locuinţă, fapt ce ne determină să considerăm că acest complex este de fapt partea nordică a locuinţei L1/2012. Pe suprafaţa Cx.17/P au fost descoperite resturi de chirpic şi puţine fragmente ceramice specifice Culturii Sântana de MureşČernjachov. În capătul de E al acestui complex, în profilul de S, se observă o groapă, Gr.1/2012, care avea dulapi de lemn pe fundul ei şi care aparţinea probabil locuinţei L1/2012. Cx.18/P este o groapă menajeră şi a apărut la -1,20 m, în carourile 1BC din Cas.1. Ea intră sub profilul de E şi taie Cx.12/P pe latura sudică a acestuia şi este caracterizată printr-un contur neuniform de pământ negru. Dimensiunile surprinse sunt de 0,80m(E-V) şi 1,90m(N-S). Forma gropii este tronconică, iar în capătul de S prezintă două trepte, una la -2,15 m, iar cealaltă la -2,25 m. Baza gropii este dreaptă şi se află la -2,90 m. Din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua), resturi osteologice, resturi de chirpic, pietre şi melci. Cx.19a/P fost identificat la -1,20 m, carourile 1AB din Cas.1. Este o groapă menajeră care intră sub profilul de E. Groapa are dimensiunile surprinse de 1,70m (E-V)/2,10m(N-S) şi are o formă oval-alungită. Groapa se închide la adâncimea -1,60 m, unde suprapune un alt complex, Cx.19b/P. Din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua), resturi osteologice şi chirpici. Cx.19b/P a apărut imediat sub Cx.19a, la -1,60 m, în carourile 1AB din Cas.1şi se închidea cotlonit spre sudvest la adâncimea de -2,70 m. Dimensiunile surprinse au fost de 2,10m(E-V)/1,20m(N-S). Partea estică a gropii se continuă în Cas.3/2012, unde a fost cercetată o locuinţă din neoliticul timpuriu (Cultura Starčevo-Criş), L2/2012. Alături de un craniu şi oase mari de bovideu au fost recuperate din această groapă şi câteva fragmente ceramice specifice culturii Starčevo-Criş.Cx.20/P este o groapă ce a fost evidenţiată după eliminarea Cx.13P, în Cas.2, carourile 5BC, la adâncimea de -1,70 m. Este o groapă de formă circulară, cu dimensiunile de 1,40 m (E-V)/1,50m(N-S), cu pereţii drepţi ce se închidea la -2,00 m. Micile fragmente ceramice descoperite încadrează complexul în epoca bronzului. Cx.22/P este o groapă ce a fost surprinsă în Cas.2, caroul 3A, la adâncimea de -1,70 m. Groapa, circulară în plan, avea diametrul de 0,90 m, pereţii drepţi şi se închidea la -2,00 m. Din groapă au fost recuperate fragmente ceramice atipice. Cx.23/P a apărut sub cuptorul C.1 şi locuinţa L1/P/2017, în Cas.2, carourile 6AB, la adâncimea de -1,70 m. Groapa, circulară în plan, avea 1,10 m diametru şi a coborât clopotit până la adâncimea de -3,00 m, unde a atins dimensiunile de 1,80m/1,90m. Groapa a oferit material specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Cx.24/P este o groapă ce a fost sesizată în caroul 3C din Cas.2 la adâncimea de -1,70 m şi care intră în profilul de N. Dimensiunile surprinse, ale acestui complex, de formă ovală, au fost de 1,60 m pe axa E-V şi de 0,35 m pe cea de N-S. Groapa se închide uşor alveolat la adâncimea de -2,40 m, oferind câteva fragmente ceramice din epoca bronzului. Cx.25/P este o groapă ce a apărut la -1,60 m, caroul 3A din Cas.1. Complexul intră sub profilul de sud şi este tăiat pe latura de N-V de Cx.4/P. Forma gropii este circulară, prezintă clopotire pe laturile de N şi E, iar din pământul de umplutură au rezultat fragmente ceramice specifice epocii bronzului (Cultura Noua) şi resturi osteologice. La -2,20 m a fost descoperit un schelet de animal (ovicaprină), de talie medie, orientat cu capul spre V, culcat pe partea dreaptă (picioarele spre S). Scheletul nu avea craniu, ci doar o jumătate de mandibulă. Baza gropii este dreaptă şi a fost surprinsă la -2,50 m. Cx.26/P a fost surprins în caroul 1A din Cas.2, la adâncimea de -1,70 m şi cobora drept până la -2,00 m. Dimensiunile surprinse, ale acestei gropi, ce intră sub profilul de E, erau de 1,20m(E-V)/1,65m(N-S). Materialul arheologic descoperit este de la finalul epocii bronzului. Materialul arheologic Ceramica aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului (cultura Noua) cuprinde fragmente de uz comun, lucrate la mână dintr-o pastă grosieră, precum şi din pastă de bună calitate, de culoare cenuşie şi uneori cu suprafaţa lustruită. Formele ceramice sunt reprezentate prin fragmente provenite de la vase-borcan, ceşti cu torţi supraînălţate, cupe sau castroane. Decorul cel mai des întâlnit este brâul alveolar şi mai rar cel continuu. Alături de ceramica specifică culturii Noua au mai fost descoperite materiale osteologice şi unelte realizate din materii dure animale. Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov, este reprezentat de fragmente lucrate atât cu mâna, din pastă de culoare cărămizie, cu ceramică pisată şi microprundişuri în compoziţie, cât şi din ceramica lucrată la roată, din pastă grosieră şi fină, cu microprundişuri în compoziţie, de culoare cărămizie şi cenuşie. Fragmentele provin de la vase de dimensiuni medii, oale cu buza uşor îngroşată şi evazată, corp globular alungit şi baza dreaptă sau uşor profilată, oale cu corp globular, vase de provizii cu buza în T şi decor realizat din linii incizate circulare şi vălurite, castroane, căni şi cupe. Ceramica de import este şi ea prezentă printr-un număr mic de fragmente, ce provin de la amfore realizate din pastă roşie sau gălbuie. Cercetările arheologice din campania 2017 au evidenţiat şi prezenţa unor materiale ceramice datate în perioada secolelor VIII - X p. Chr., având decor cu incizii în val, greutăţi pentru războiul de ţesut, precum şi artefacte specifice secolelor XVIII – XIX, descoperite în complexe arheologice datate în epoca modernă.
Bibliografie: