Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 29
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Costel | responsabil | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Alecsă | Daniela | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Nicu | Mircea | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Cotoi | Ovidiu Soleriu | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
Raport:
Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2012
Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2012 în situl multistratificat de la Negrileşti, punctul „Curtea Şcolii”, jud. Galaţi (în continuare, NGS) către un colectiv condus de dr. Mircea Nicu (Muzeul Mixt Tecuci) şi prof. Costel Ilie (Muzeul de Istorie Galaţi) au prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), atribuit culturilor Starčevo-Criş şi Noua. Piesele provin din stratul de cultură şi din complexe (L 2 – neolitic; Groapa 36/5 – epoca bronzului). Aducem mulţumiri dr. Mircea Nicu şi prof. Costel Ilie pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoziţie spre studiu lotul de artefacte şi datele aferente.
Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele analizei artefactelor descoperite în campania de cercetări a anului 2012.
Lotul studiat cuprinde 16 piese (N total = 16), dintre care 9 aparţin culturii Starčevo-Criş, faza IIIB şi 7 culturii Noua . Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Mixt Tecuci şi ale Muzeului de Istorie Galaţi. Starea de conservare a suprafeţelor este bună şi foarte bună, permiţând efectuarea optimă a observaţiilor impuse de studiul lor complex.
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: NGS/I 3); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, cultura Starčevo-Criş a primit cifra I, iar nivelul atribuit culturii Noua a fost desemnat cu cifra II.
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor. Acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional.
Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ Tip Cod tipologic Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) Instituţie deţinătoare/Colecţie Număr de inventar Context Apartenenţă culturală Fig. Materie primă Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) Dimensiuni (mm) Bibliografia/Inedit1.
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 20072: I Unelte; V Diverse – Deşeuri; Materii prime. Se adaugă patinele de os, neincluse încă în lista tipologică menţionată.
Repartiţia cantitativă a grupelor tipologice şi a tipurilor pe culturi se prezintă astfel: în cazul culturii Starčevo-Criş constatăm prezenţa exclusivă a uneltelor (I A = Vârfuri, N = 6; IF = Linguri-spatule, N = 3); pentru cultura Noua avem 2 unelte (I A = Vârf; I B = Netezitor), 3 patine şi 2 piese tehnice (V A2 = Materie primă; V A3 = Deşeu).
Ca materii prime, efectivul aparţinând culturii Starčevo-Criş este compus din piesele realizate din oase lungi de ovicaprine şi bovine (N = 9), iar cel aparţinând culturii Noua din piese confecţionate din oase lungi de bovine şi cal, os plat de bovine şi corn de cerb.
Analiza artefactelor descoperite în campania 2012 a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 – x40; microscop digital, măriri x10 – x400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior.
Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor a permis iniţierea elaborării bazei de date a IMDA din situl de la NGS. Demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale ambianţei tehnologice în care artefactele au fost utilizate (probabil şi confecţionate); astfel, foarte importante sunt piesele NGS/I 1-9 din inventarul L2 (cultura Starčevo-Criş), cercetată integral. Ca procedee tehnice atestate prin analiza artefactelor neolitice timpurii se pot menţiona: debitajul prin aplicarea percuţiei directe/despicării probabil cu ajutorul toporului litic sau al unei lame litice, probabil şănţuire axială sau abraziune în suprafaţă; fasonarea prin recurgerea la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală); aplicarea procedeului perforării prin şănţuire şi rotaţie; Toate piesele se obţineau intra-sit, probabil în mediul domestic, prin procesarea materiilor prime procurate local. Situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc, o dată în plus, derularea în sit, în etapa de locuire Starčevo-Criş, a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale, a pieilor, confecţionarea veşmintelor, utilizarea fibrelor vegetale şi animale (împletit), prepararea făinii sau consumul alimentelor cu ajutorul lingurii-spatule de os etc. Situl NGS se alătură celui binecunoscut de la Trestiana - „Stroe Beloescu”, jud. Vaslui ca importanţă a lotului IMDA recuperat şi studiat3. Alte piese similare provin din aşezarea de la Munteni, jud. Galaţi4.
Piesele aparţinând culturii Noua sunt realizate prin procedee rutiniere, precum fracturarea, despicarea, crestarea, tăierea transversală, perforarea prin rotaţie. Patinele de os, piese foarte frecvente în cadrul culturii Noua, au prilejuit observaţii microscopice detaliate asupra modului de fabricare şi a urmelor de utilizare. Se poate formula şi în cazul artefactelor Noua concluzia legată de derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale (os, corn de cerb) şi a altor ocupaţii, precum prelucrarea pieilor, ca şi deplasarea pe gheaţă cu ajutorul patinelor.
Analiza tipologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Negrileşti – „Curtea Şcolii” a permis: precizarea unor repere ale repertoriului tipologic al culturilor Starčevo-Criş şi Noua din regiunea sudică a Moldovei; identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale (cazul pieselor din corn de cerb), prelucrării pieilor, al fibrelor vegetale şi animale etc.; utilizarea lingurilor-spatule, specifice culturii Starčevo-Criş; analiza, în premieră, a tuturor artefactelor provenind din inventarul unei locuinţe Starčevo-Criş cercetată integral în situl menţionat; verificarea cu succes, o dată în plus şi dacă mai era necesar, a fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007).
Lotul studiat furnizează noi repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor neolitice şi ale epocii bronzului din spaţiul Moldovei meridionale, ale căror artefacte au putut fi, cu acest prilej, analizate în mod sistematic [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Bibliografie:
Note:
1.
1. Beldiman 2007; Sztancs 2011; Beldiman, Sztancs, Buzea 2012, p. 79.
2. Beldiman 2007, p. 71-76.
3. Popuşoi 2005.
4. Beldiman 2007, p. 179, 297 – cu bibliografia.