Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 29
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sztancs | Diana Maria | participant | Instiuție Nedefinită |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Ilie | Costel | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Alecsă | Daniela | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Nicu | Mircea | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Cotoi | Ovidiu Soleriu | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
Raport:
Cercetarea efectuată în situl arheologic Negrileşti „Curtea Şcolii”, în anul 2012, a dus la deschiderea a 15 unităţi de săpătură, 12 secţiuni şi trei casete, amplasate în trei sectoare diferite (B6; B6,B7-C6,C7; C4). De reţinut faptul că situl a fost împărţit în 64 de carouri, de 50 x 50 m, conform cu ridicarea topo, pentru a uşura localizare unităţilor de săpătură şi a evita denumirile locale ce pot suferi modificări de-a lungul timpului. Prima suprafaţă cercetată este localizată în sectorul C4, în partea de NV a sitului, în imediata apropiere a ruinelor fostului conac boieresc. Aici au fost trasate o secţiune (S.8-20 x 2 m) şi trei casete (Cs.1-2 x 1 m, Cs.2-2,5 x 1 m, Cs.3-4 x 4 m), fiind cercetate 5 instalaţii de foc, 12 gropi şi 9 complexe de locuire. A fost cercetată o locuinţă neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş) dar şi o vatră atribuită locuinţei respective. Deasemenea, au mai fost cercetate o locuinţă atribuită epocii bronzului (cultura Noua), precum şi o alta datată în secolul IV (cultura Sântana de Mureş-Černjachov). Pentru aceeaşi perioadă au fost puse în evidenţă 2 vetre şi un cuptor, iar pentru perioada secolelor VIII-X, trei instalaţii de foc. Au fost identificate şi 14 gropi, majoritatea fiind datate în epoca post-romană.
În sectorul B6 au fost trasate şi cercetate două secţiuni S.9 şi Sc.6, fiind puse în evidenţă existenţa unor complexe de locuire(5 locuinţe, 17 gropi, 4 instalaţii de foc) datate în secolul IV p. Chr., şi epoca modernă.
În secţiunea S.9 (20 x 2,30 m), localizată la vest de colţul sud-vestic al corpului sudic a clădirii şcolii, au fost descoperite resturile unei amenajări de epocă modernă prevăzută cu un cuptor din cărămidă, un cuptor de ars ceramică din secolul IV p.Chr., 3 locuinţe, 2 vetre, precum şi 12 gropi. În c.10 au fost găsite fragmente ceramice specifice culturii Noua. Secţiunea Sc.6 (10 x 2 m), localizată la V de Sc.5/2010 şi orientată NS, a permis punerea în evidenţă a 5 gropi şi două locuinţe datate în secolul IV p.Chr.
O altă zonă arheologică cercetată în acest an, acoperă anumite din sectoarele B6, B7, C6 şi C7 şi se află situată chiar în spatele şcolii gimnaziale, în „L-ul” format de cele două aripi ale clădirii. Pentru această suprafaţă, ce urmează a fi betonată, a fost solicitată descărcare de sarcină arheologică. Cercetarea preventivă a fost efectuată prin excavarea a nouă secţiuni cu dimensiuni diferite(S.10, S.13-S.16 având 22 x 2 m S.18-20 x 2 m, S.11-17 x 2 m, S.12-15 x 2 m), orientate E-V şi cu martori de de 0,5 m între ele. Şi această zonă s-a devedit a fi bogată din punct de vedere arheologic. S-au putut identifica şi cerceta 17 gropi, 17 complexe de locuire şi 11 instalaţii de foc, datate în epoca bronzului, secolele VIII-X, în epoca medievală târzie, precum şi în cea modernă.
Din cele 97 de complexe arheologice descoperite, 11 au fost atribuite unor structuri constructive, locuinţe adâncite şi de suprafaţă, 23 au fost instalaţii de foc(16 vetre, 6 cuptoare casnice, 1 pentru ars ceramică) şi 48 de gropi menajere.
L1 a fost surprinsă în S8, c.8-10, între adâncimile de -1,40 m şi -1,80 m, faţă de nivelul actual de călcare şi se continuă sub profilul de nord al secţiunii. Este o locuinţă adâncită, de formă rectangulară, cu capetele rotunjite, orientată NV-SE, iar dimensiunile surprinse sunt de 2,95 x 2,40 m. În exteriorul colţului sud-vestic, spre sud, a fost surprinsă o groapă de par, iar colţul sud-estic este tăiat de o groapă (Gr.1) ce se continuă sub profilul de nord al secţiunii. Materialul ceramic rezultat, atât din groapă, cât şi din locuinţă, este specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov.
L2 a apărut în c.6-8 din S8, sub forma unui contur neregulat, sesizat la adâncimea de -1,60 m. Pentru a cerceta intregral locuinţa a fost dechisă Cs.3, pe latura de nord a S.8. Locuinţa se adâncea până la -2,65m, era de formă rectangulară, cu dimensiunile de 5,3 x 4,3 m şi avea o vatră pe latura sudică. În locuinţă a fost descoperită o cantitate însemnată de ceramică specifică culturii Starčevo-Criş, resturi faunistice, lame silex, împungătoare şi ace din os, pintandere şi idoli zoomorfi aflaţi într-o stare fragmentară.
L3 a fost sesizată tot în S.8, în c.3-5 la adâncimea de -0,90 m, şi are o formă rectangulară, cu colţul sud-estic albiat. La -1,00 m conturul se retrage spre est, putând fi localizată în c.2-4, dimensiunile surprinse fiind de 4,35 x 1,50 m. Podeaua a fost surprinsă la -1,30 m, iar pe suprafaţa locuinţei au fost observate urme de pământ cenuşos şi cărbune. Materialul recoltat, un vas întreg şi fragmente ceramice întâlnite în aria culturii Noua, precum şi resturi faunistice, încadrează locuinţa la finalul epocii bronzului.
L4 s-a conturat în c.3-6 din S.9, la adâncimea de -0,90 m, de la suprafaţa solului actual. De formă rectangulară, orientată N-S, cu dimensiunea surprinsă de 3,4 x 2,4 m, locuinţa se prezenta sub forma unui sol negru granulos, amestecat cu chirpici şi fragmente ceramice aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov. În interiorul acestei amenajări au putut fi observate o serie de complexe de tip gropi şi două instalaţii de foc.
L5 a fost identificată pe suprafaţa c.7-9 din S9, începând cu adâncimea de 0,80 m şi până la adâncimea de -1,15 m, de la suprafaţa actuală a solului. Locuinţa avea forma rectangulară, dimensiunile surprinse de 6,5 x 2,5 m, iar în interior era prevăzută cu un cuptor realizat din cărămidă. Au fost puse în evidenţă şi câteva gropi de la stâlpii de susţinere a construcţiei. Această amenajare suprapune parţial în partea de SV, o locuinţă(L6) datată în secolul IV p.Chr., dar şi câteva gropi menajere. Materialul arheologic descoperit în această locuinţă se încadrează secolele XVIII-XIX.
L6 a apărut în c.9-10 din S.9, la adâncimea de-1,05 m, începând din latura de V a cuptorului de cărămidă şi până în profilul de vest al secţiunii. În profilul de nord a S9, amenajarea se distinge prin prezenţa unui contur din pământ negru pigmentat cu pământ galben, chirpici spart şi cărbune. Materialul prelevat ne indică o datare în secolul al IV-lea p.Chr. Lucuinţa urmează a fi cercetată în campaniile viitoare.
L7 a fost pusă în evidenţă în c. 2-4 din secţiunea SC.6, la adâncimea de -0,90 m, de la suprafaţa actuală a solului. Aceasta avea forma rectangulară, cu colţurile rotunjite şi cu dimensiunile surprinse de 2,2 x 1,7m. Această locuinţă este continuarea locuinţei L3/2010, descoperită în SC.5. şi datată în secolul IV. p.Chr.
L8 a fost surprinsă în c.1-2 din secţiunea SC.6, la adâncimea de -1,20 m. Conturul ne indică o locuinţă de formă relativ circulară, orientată V-E, cu dimensiunile surprinse de 2 x 2,7 m. Au putut fi observate două gropi de par, una pe latura de SE, iar cealaltă pe latura de NV. La adâncimea de -1,55 m s-a ajuns pe podeaua locuinţei, aceasta fiind lutuită. Şi această locuinţă aparţine mediului cultural Sântana de Mureş-Černjachov.
L9 a fost surprinsă la adâncimea de -0,2 -0,4 m, în partea estică a secţiunilor S.10, S.13, S.14. Realizată din zidărie de cărămidă construcţia, orientată NV-SE, avea dimensiunile de 7 x 4 m. Pe latura estică a locuinţei, la exterior, a fost surprinsă o vatră. Materialul arheologic descoperit ne indică o datare târzie, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de al XX-lea.
L10 este un locuinţă adâncită cu dimensiunile surprinse de 4 x 2 m, orientată NV-SE. Bordeiul a fost surprins în c.2-3 din S.10, la adâncimea de -0,70 m, într-un sol negru şi se închide la -1,60 m. La exterior, spre est, la adâncimea de -0,75 m, a fost evidenţiată o vatră (V.2). Locuinţa este datată în perioada medievală, atât pe baza ceramicii descoperite, cât şi a unei monede emise de regina Suediei, Christina (1632–1654), la mijlocul secolului al XVII-lea.
L11 a fost surprinsă în secţiunile S.10(c.4-5) şi S.11(c.1-2) începând cu adâncimea de -1,20 m şi se închide la -1,80 m. Această amenajare are dimensiunile surprinse de 3,5m/2,7 m şi avea în colţul nord-estic o vatră aşezată direct pe pământ (V15). Materialul ceramic descoperit în acest complex ne indică o datare în perioada secolelor VII-X.
În afară de cele 11 locuinţe au mai fost cercetate un număr de 23 instalaţii de foc. Dintre cele 6 cuptoare casnice 2 au fost atribuite Culturii Sântana de Mureş-Cerneachov(C1/S8-Cs.1; C5/S9), 3 perioadei cuprinsă între secolele VII-X(C2/S8; C3/S8; C4/S8) şi unul(C6/S9) perioadei moderne. A fost cercetat şi un cuptor de ars ceramică ce fusese surprins în campania anului 2011, în Cs. 2/2010, pe latura de nord a acesteia, la adâncimea de -1,10 m. Acest cuptor avea un diametru de 1,5 m, iar baza acestuia a fost surprinsă în S.9 la adîncimea de -1,60 m. Cuptorul avea bolta şi piciorul central prăbuşite, iar zona pentru alimentare a fost surprinsă prin prezenţa Gr.22, situată pe latura sud-estică a acestuia. Pământul ars puternic, de culoare cenuşie, mai păstra urmele găurilor care asigurau tirajul şi temperatura de ardere. Printre bucăţile mari de pământ ars au fost descoperite numeroase fragmente ceramice. Acestea sunt din pastă neagră, de bună calitate, lustruite, specifice culturii Sântana de Mureş-Černjachov.
Din cele 16 vetre, una a fost atribuită Culturii Starčevo-Criş (V3/S8-Cs.3), trei culturii Sântana de Mureş-Cerneachov (V1/S8; V2/S8; V5/S9), opt perioadei secolelor VIII-X (V4/S9; V10/S13; V11/S13; V12/S13; V13/S13; V14/S14; V15/S10; V16/S14), una perioadei medievale (V7/S10) şi trei vetre perioadei secolelor XIX-XX (V6/S10; V8/S18; V9/S13).
Pe lângă complexele menţionate, au mai fost sesizate şi cercetate un număr de 48 gropi, de forme şi dimensiuni diferite. Dintre acestea 3 au avut material specific Culturii Starčevo-Criş (Gr.2/S8-Cs.3; Gr.13/Cs.3; Gr.14/Cs.3), 11 se datează în epoca bronzului (Gr.5/S8; Gr.6/S8; Gr.8/S8; Gr.9/S8-Cs.2; Gr.10/S8; Gr.36/S15; Gr.37/S15; Gr.39/S11; Gr.43/S16; Gr.45/S13; Gr.48/S17), 3 aparţin Culturii Sântana de Mureş-Cerneachov (Gr.1/S8; Gr.19/S9; Gr.22/S9), 3 se datează în epoca modernă (Gr.32/S12; Gr.40/S18; Gr.42/S18), iar restul gropilor nu au putut fi încadrate cronologic.
Cele 97 de complexe cercetate în anul 2012, au oferit un bogat material arheologic datat în neolitic (Cultura Starčevo-Criş), epoca bronzului (cultura Noua), sec. IV p.Chr., secolele VIII-X şi în perioada medievală şi modernă. Ceramica specifică Culturii Starčevo-Criş aparţine atât categoriei fine, pictate cu roşu sau cu negru liniar pe fond roşu, cât şi speciei uzuale, decorată cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief şi barbotină organizată. Din punct de vedere al formelor, au putut fi identificate oale cu corpul sferic, străchini, cupe cu picior, etc. Din locuinţă au mai rezultat, resturi osteologice, lame de obsidian, melci, scoici, împungătoare, ace din os şi idoli zoomorfi fragmentari. Prezenţa ceramicii pictate bi- şi tricrom, cu motive trasate cu negru sau rezervate din fondul roşu al vasului, cu albul în poziţie secundară, străchinile caracterizate de un bitronconism accentuat, de culoare neagră sau cenuşie, bine lustruite, permite atribuirea locuinţei L2/2012 fazei IIIB a culturii Starčevo-Criş.
În afară de materialele neolitice, au mai apărut şi materiale aparţinând epocii bronzului (cultura Noua) decorate cu brâie dispuse sub buză. Din punct de vedere al calităţii, compoziţiei şi tehnicii de lucru s-a putut observa o ceramică de uz comun, lucrată dintr-o pastă grosieră şi o ceramică de bună calitate, lucrată dintr-o pastă relativ fină, având suprafeţele uneori lustruite. Formele ceramice sunt reprezentate prin vase borcan, cupe, iar decorul cel mai des întâlnit este brâul continuu sau alveolar.
Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov, este în stare fragmentară, fiind reprezentat prin trei tipuri, ce provin de la diferite forme de vase. Este vorba de ceramica lucrată cu mâna, din pastă grosieră, cea lucrată la roată, realizată tot din pastă grosieră şi ceramica fină neagră sau roşie. Tipologic au fost dscoperite diferite forme de vase cu decor specific secolului IV p. Chr.
Ceramica de sec. VIII-X este lucrată la roată, având în compoziţie nisip şi pietricele. Ea provine de la vase borcan, iar ca decor prezintă linii incizate în val şi linii incizate paralele.
Epocile medievală târzie şi modernă sunt reprezentate prin descoperirea unor vase ceramice, faianţă, sticlă, pipe din lut, lame de cuţit, piroane scoabe, monede.
În anul 2012 au fost cercetaţi, în cele trei sectoare, 488 mp, din suprafaţa totală de circa 4.000 mp, ce se doreşte a fi reamenajată în anii următori în curtea şcolii din Negrileşti. Cercetările viitoare vor permite stabilrea extinderii sitului, a densităţii şi specificului locuirii pe parcursul epocilor reprezentate (neolitic timpuriu; epoca bronzului; sec. IV p.Chr.; sec. VIII-X p.Chr., epoca medievală şi cea modernă).
Bibliografie: