Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Costel | responsabil | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Alecsă | Daniela | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Nicu | Mircea | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Cotoi | Ovidiu Soleriu | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
Raport:
Istoricul cercetărilor în situl arheologic Negrileşti „Curtea Şcolii” începe în anul 1981, când a fost localizat şi cercetat pentru prima oară. Cercetările preventive şi sistematice din anii 2007-2010 au pus în evidenţă complexe de locuire umană încadrate cronologic din neolitic până în epoca modernă1.
Obiectivul cercetării din acest an a fost acela de a elibera de sarcină arheologică perimetrul pe care va fi amplasată centrala termică. Au fost cercetate trei secţiuni numerotate Sc3 (12 x 2 m), Sc4 (10 x 4 m), Sc5 (9 x 2 m), orientate NE-SV şi respectiv ESE-VNV şi o casetă Cs7 (2,3 x 0,8 m). De menţionat faptul că, anul acesta, secţiunile au fost trasate de o parte şi de alta a Sc1 şi Sc2, cercetate în anul 2009. Complexele au fost numerotate în continuarea celor apărute în timpul campaniei de anul trecut.
Stratigrafia secţiunilor cercetate în acest an, este relativ simplă, cele cinci straturi surprinse fiind în bună măsură similare cu situaţia din unităţile de săpătură din anul 2009. Nivelul actual de călcare are o grosime de 0,1 - 0,3 m şi este format dintr-un sol negru care are la partea superioară o mică depunere de pietriş, material folosit la lucrările edilitare actuale. Sub acest nivel urmează un strat cu grosimea cuprinsă între 0,2 - 0,4 m, constituit dintr-un sol negru-cafeniu, în care se regăsesc urme de chirpici şi materiale ceramice, specifice culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Acest strat reprezintă partea superioară, deranjată, a nivelului de locuire din secolul IV p.Chr. În următorul strat, format dintr-un sol negru granulos, gros de circa 0,5 m, s-au găsit fragmente ceramice din secolul al IV-lea p.Chr. Stratul de pământ negru în amestec cu galben, cu o grosimea ce variază între 0,2m - 0,6m, în care au fost găsite urme materiale (ceramică, oase de animale, arsură) din epoca bronzului, este ultimul cu depuneri arheologice, fiind urmat de solul viu.
În cele trei secţiuni cercetate au fost surprinse parţial trei locuinţe, o vatră şi un număr de opt gropi de forme şi dimensiuni diferite.
Un prim complex de locuire, locuinţa L1, a fost surprins în Sc4, în carourile 4a, 4b şi 5a, 5b, începând de la adâncimea de -0,4 m, având o formă rectangulară cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 4,60 x 3,8 m. Adâncimea maximă la care coboară locuinţa este de -0,86 m. Complexul se prezintă sub forma unei pete de formă rectangulară constituită dintr-un sol de culoare gălbuie, prezentând uşoare urme de arsură, precum şi fragmente de chirpic. În interiorul ei, la adâncimea de -0,5 m, a fost descoperită o ceaşcă întregibilă, având două torţi supraînălţate rupte din vechime, precum şi fragmente ceramice aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului, respectiv cultura Noua.
La adâncimea de -0,2 m, în c. 1a1b-2a2b, din Sc 4, a fost surprinsă parţial o amenajare de locuire având o formă neregulată, notată L2. Dimensiunile surprinse sunt de 3,8 x 2,3 m. Amenajarea a apărut la adâncimea de -0,2 m şi se prezintă sub forma unei platforme de chirpic, dispusă neregulat pe întreaga suprafaţă a carourilor menţionate, cu o grosime de 0,1-0,2m. După demontarea chirpiciului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparţinând secolului IV. p.Chr. Rămâne ca în campaniile viitoare locuinţa L2/2010 să fie decopertată în întregime.
Locuinţa L3 a fost surprinsă în secţiunea Sc5, la adâncimea de -0,8 m, în c. 3-4. Este o locuinţă semi-adâncită, ce coboară în trepte până la adâncimea de -1,4 m, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,5 x 2,4 m. Locuinţa se continuă în profilul de V al secţiunii, profil în care apare cu o grosime de 0,5m-0,6m, pe o lungime de 2,4m. Au fost surprinse şi trei gropi de par cu diametrul de 0,2 m, două pe latura de E şi una pe cea sudică. Materialul prelevat din respectiva amenajare aparţine culturii Sântana de Mureş-Černjachov.
G7 a fost surprinsă în profilul de V al Sc3, respectiv c.4 şi 5, la -0,5 m. Groapa are pereţi drepţi, este ovală cu dimensiunile de 1,5 x 2 m. Fundul gropii a fost surprins la -2,55 m şi se închide în trepte. Groapa a fost tăiată în două de către conducta contemporană de aducţiune a apei. Gr.7 taie o parte din groapa Gr.10, iar materialul recoltat din pământul de umplutură este format din cărbuni, lipitură arsă, precum şi fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureş-Černjachov.
G8 a apărut în c.2a al Sc4, în pământul negru granulos, la adâncimea de -0,55 m, este de formă circulară în plan şi rotundă în secţiune şi are un diametru de 1,1 m. Fundul gropii a ajuns până la adâncimea de -1,2 m de la suprafaţa solului. Materialul recoltat, ceramică şi fragmente osteologice, aparţine sec. IV p.Chr.
G9 a fost semnalată în SC 3, la -1,6 m, în partea de S a secţiunii Sc3, în c.1, adâncimea maximă fiind de -2 m. Conţinutul ei era format din fragmente osteologice, precum şi un fragment ceramic caracteristic epocii bronzului (cultura Noua). Groapa este tăiată de către conducta contemporană de aducţiune a apei.
G10 a fost semnalată la -1,1 m în profilul de V al secţiunii Sc3, în c.4. Fundul gropii a fost surprins la -1,9 m, iar materialul recoltat din conţinutul ei este caracteristic sfârşitului epocii bronzului. Groapa nu a fost afectată de traseul conductei contemporane de aducţiune a apei, dar ea a fost tăiată de către o altă groapă (Gr. 7).
G11 apărută la -0,8 m în Sc3, în profilul de E, c.5, a fost cercetată şi prin deschiderea casetei Cs7. Această groapă, cu adâncimea maximă de -2 m, este circulară în plan. În profil, groapa are peretele nordic drept, iar cel sudic, înclinat, prezintă două trepte. Din pământul de umplutură al acestei gropi au fost prelevate bucăţi de cărbuni, arsură, precum şi fragmente ceramice ce provin de la un castron caracteristic pentru epoca bronzului, respectiv cultura Noua.
G12 a fost surprinsă în c.3a din Sc4, la adâncimea de -1,2 m. În plan este o groapă de formă ovoidală, cu diametrul maxim de 1,2 m. După secţionarea complexului s-a observat, în profilul gropii, că aceasta este de tip clopot. Pământul de umplutură a gropii este de culoare negru-cafeniu. În umplutura gropii au fost descoperite oase ce provin de la diferite animale, precum şi fragmente ceramice specifice epocii bronzului. Tot în pământul de umplutură al gropii, la adâncimea de -1,78 m, a fost descoperit un vas întregibil, având buza evazată, corpul sferoidal şi fundul drept şi prezentând urme de ardere secundară. La adâncimea de -1,9 m, în jurul vasului s-a putut constata un strat consistent de arsură, atingând pe alocuri grosimi de până la 0,14 m. Fundul gropii a fost surprins la -2,05 m, în solul viu.
G13 a apărut în profilul de S al Sc4, în c.2a, la adâncimea de -1,2 m. Este o groapă de formă circulară, cu pereţii drepţi şi un diametru de 1 m. Conţinutul gropii a constat din câteva fragmente ceramice atipice, probabil tot din epoca bronzului şi câteva fragmente de chirpic.
G14 este o groapă cu un diametru de 1,1 m, circulară, cu pereţii drepţi, care a fost surprinsă în Sc5, c.4, pe profilul de V, la adâncimea de 0,8 m. Groapa, care are fundul drept, se închide la adâncimea de -1,5 m. Această groapă a oferit material ceramic din epoca bronzului (cultura Noua), precum şi fragmente osteologice, printre care şi un corn de cerb.
La S de locuinţa L3 a fost surprinsă o vatră, în profilul de V al Sc5, la 2,3 m de profilul de S. Apare la adâncimea de -1,1 m şi se închide la -1,3 m. Vatra se continuă pe jumătate în profil şi are dimensiunile de 0,4 x 0,3 m. Era aşezată direct pe pământ bătut, avea suprafaţa făţuită şi crusta groasă de 0,06 m.
Materialul arheologic descoperit anul acesta, aparţinând epocii bronzului, se înscrie în repertoriul formelor ceramicii aparţinând culturii Noua. Din punct de vedere al calităţii, compoziţiei şi tehnicii de lucru s-a putut observa o ceramică de uz comun, lucrată dintr-o pastă grosieră şi o ceramică de bună calitate, lucrată dintr-o pastă relativ fină, având suprafeţele uneori lustruite2. Formele ceramice sunt reprezentate prin vase de dimensiuni mari, cu pereţii mai mult sau mai puţin drepţi, vase borcan, cupe, iar decorul cel mai des întâlnit este brâul continuu sau alveolar. Fragmente asemănătoare au fost descoperite şi în alte puncte ale sitului.
Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov3, este în stare fragmentară, fiind reprezentat prin trei tipuri, ce provin de la diferite forme de vase.
Ceramica lucrată cu mâna, este din pastă grosieră, în compoziţia căreia au intrat pietricele, nisip, cioburi şi scoici pisate, este arsă incomplet sau la temperaturi joase. Dintre formele de vase amintim oala şi ceştile fără toartă, de culoare cărămizie şi cenuşie, unele oale având angobă gălbui-roşiatică, iar ca decor s-a folosit incizia.
Ceramica lucrată la roată este realizată din pastă grosieră sau fină şi este foarte bine arsă. Ceramica grosieră are în compoziţia pastei nisip, pietricele şi scoică pisată şi este de culoare cenuşie, cărămizie şi roşiatică. Ca forme de vase amintim oala şi cana, unele fiind acoperite cu angobă, iar ca decor întâlnim canelura, brâul simplu în relief şi liniile vălurite. Ultimul element decorativ se întâlneşte atât pe corpul vaselor, cât şi pe buzele în formă de „T”.
Ceramica fină este de culoare cenuşie şi cărămizie, formele de vase întâlnite fiind oala, cana şi ulciorul, iar ca elemente decorative s-au folosit canelura, brâul simplu în relief şi liniile vălurite. Ceramica de import, din pastă fină de culoare roşie şi albicioasă, este foarte bine arsă. Ca forme întâlnim, cana, farfuria, oala, amfora şi opaiţul. Unele dintre ele sunt de culoare roşie, iar ca decor întâlnim canelura, brâul simplu în relief, precum şi liniile în zig-zag realizate prin lustruire.
Materialul osteologic, rezultat din cercetarea complexelor, este compus din oase de ovicaprine, bovidee şi alte specii. Bogatul material faunistic va face obiectul unui studiu arheozoologic.
Cercetarea preventivă derulată în situl Negrileşti, pe latura de V a şcolii din localitate, a pus în evidenţă urme de locuire din epoca bronzului (cultura Noua) şi sec. IV p.Chr. Au fost cercetate opt gropi, trei locuinţe şi o vatră. Densitatea mărturiilor arheologice surprinse pe o suprafaţă relativ mică, impune continuarea cercetărilor şi în anii următori.