Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii - Centrala termică | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii - Centrala termică
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 27
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Ilie | Costel | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
| Nicu | Mircea | participant | Muzeul Mixt Tecuci |
Raport:
Rezervaţia arheologică Negrileşti „Curtea Şcolii" a fost identificată pentru prima oară în anul 1981 când s-au efectuat o evaluare de teren şi o unitate de săpătură în urma cărora au fost recoltate materiale din neolitic şi epoca bronzului1.
Urme materiale din diferite perioade (neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p.Chr., sec. VIII-IX p.Chr.) au fost recoltate, de-a lungul timpului, de pe o suprafaţă întinsă, de aproximativ 12 ha, care cuprinde atât întreaga suprafaţă a curţii şcolii, cât şi terenuri aflate în proprietatea privată a unor locuitori din comună.
În anii 2007 şi 2008 au fost realizate cercetări arheologice preventive, care au confirmat bogăţia sitului prin descoperirea unor complexe de locuire din perioadele menţionate2.
Zona cercetată în acest an se află lângă clădirea şcolii, la 6 m V de aceasta, obiectivele cercetării fiind acelea de a elibera de sarcină arheologică perimetrul pe care se va realiza centrala termică, de a preleva toate urmele materiale şi a surprinde o eventuală limită de locuire în acest sit. Având în vedere suprafaţa afectată de proiect şi apropierea acesteia de clădirea şcolii, am ales să practicăm două unităţi de cercetare paralele cu latura de V a clădirii. Au fost cercetate două secţiuni Sc1 (10 x 2 m) şi Sc2 (10 x 2 m), orientate NV-SE, cu un martor de 0,5 m între ele.
În Sc1 au fost sesizate urme de locuire aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneachov, prin prelevarea unor fragmente ceramice specifice acestei perioade, sesizată şi prin apariţia a trei gropi şi a unui cuptor. Au mai fost recoltate şi puţine fragmente ceramice specifice epocii bronzului.
Stratigrafia acestei secţiuni este relativ simplă, solul viu este suprapus de un sol negru cenuşos care are în componenţă urme arheologice specifice secolului IV. Urmează un sol negru măzărat, cu material ceramic din sec. IV şi sec. VIII-IX. În partea superioară avem un sol negricios cu urme de cărămidă şi cu material modern şi contemporan, urmat de nivelul actual de călcare.
Ca şi în Sc1, secţiunea Sc2 a oferit material ceramic din epoca bronzului, perioada secolului IV p.Chr. şi pentru prima oară, în acest sit arheologic, material ceramic specific primei epoci a fierului.
În Sc2, peste solul viu se află un strat format din pământ negru cu galben, ce aparţine epocii bronzului, urmat de un sol negru compact ce corespunde Hallstattului. Stratul de pământ negru măzăros corespunde locuirii din sec. IV şi este suprapus de solul negricios cu urme de cărămidă şi cu material modern şi contemporan, urmat de nivelul actual de călcare.
În cele două secţiuni cercetate au fost surprinse urme materiale, atât în stratul de cultură, cât şi în complexe. Acestea sunt şase gropi, de forme şi dimensiuni diferite, un cuptor pentru ceramică şi un complex hallstattian.
Complexe arheologice
Gropi
Gr.1, cu un diametru de 1 m, a apărut în Sc 1, la adâncimea de -1,40 m, în colţul de NV al secţiunii. Are o formă circulară şi coboară în trepte până la adâncimea de -1,90 m. Groapa a avut, ca material arheologic, fragmente ceramice aparţinând culturii Sântana de Mureş, unele bucăţi de chirpic precum şi resturi osteologice animale.
Gr.2, de formă circulară, cu pereţi drepţi, a apărut la adâncimea de 1,30 m şi se închide la -1,94 m. Groapa a apărut la 2,60 m de profilul de N şi este tangentă cu profilul de V, având un diametru de 1,10 m. Această groapă face parte din acelaşi nivel de cultură ca şi precedenta, din ea prelevându-se oase, fragmente de chirpici şi ceramice ce se încadrează în sec. IV p.Chr.
Gr.3, apărută în carourile doi şi trei, deservea cuptorul C1, fiind zona prin care se putea face alimentarea cu lemne. Are o formă uşor ovalizată, conturul ei a apărut la adâncimea de -1,30 m şi coboară în trepte(trei trepte de cca. 0,20 m lăţime) până la 1,74 m, în zona din faţa cuptorului. Din această groapă au fost recoltate materiale specifice culturii Sântana de Mureş, mici fragmente de lemn carbonizat, material osteologic şi chirpici.
Gr.4 a fost surprinsă pe jumătate, în capătul de S al Sc1, la 0,20 m de profilul sudic, cealaltă parte fiind descoperită în Sc2. Are un diametru de 1,80 m, conturul ei fiind surprins la -1,40 m. Are o formă circulară, cu pereţi drepţi în Sc1 şi trei trepte în zona de NV în Sc2. Adâncimea maximă a acestei gropi este de -2,10 m, din ea rezultând material osteologic şi fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Noua.
Gr.5 a apărut în Sc2, c.3, are un diametru de 2,10 m, la nivelul superior la care a fost surprinsă, -1,30 m, este de formă circulară şi coboară în trepte până la adâncimea de -2,25 m. Din această groapă a fost prelevat un împungător din os, un bogat material osteologic şi fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Noua.
Gr.6 este surprinsă parţial în Sc2, la 0,20 m de colţul sud-vestic al secţiunii şi dispare sub profilul de V. A apărut la adâncimea de -1,35 m şi coboară în trepte până la -1,70 m. Au fost recoltate câteva resturi de oase şi mici fragmente ceramice de epoca bronzului.
Cuptor de ars ceramică
A apărut în Sc1, la adâncimea de -0,85 m, la 0,20 m de profilul vestic, la 4,25 m de profilul sudic şi la 4,80 m de profilul de N al secţiunii. Are un diametru de 1 m, grosimea pereţilor, arşi la roşu, fiind de 0,05 m. Până la stratul de crustă, gros de 0,05 m, pereţii s-au păstrat în adâncime doar 0,18 - 0,20 m, bolta fiind distrusă din vechime3. De altfel, în preajmă, în acelaşi strat, au fost găsite numeroase bucăţi de chirpic şi lut ars ce pot proveni şi de la aceasta.
În urma secţionării s-au putut observa urmele unor orificii circulare, precum şi a unor rondele mari (0,12 m) din lut ars prevăzute cu orificii pentru asigurarea tirajului de aer.
Gura cuptorului a fost surprinsă pe latura sud-estică, sub forma unui canal ce duce spre Gr.3. Această groapă constituia zona prin care se realiza alimentarea cuptorului. La baza cuptorului, la adâncimea de -1,64 m, ca şi în zona ce duce spre Gr.3, au fost descoperite bucăţi de lemn carbonizat. Atât de pe crusta cuptorului, cât şi din groapa ce îl deservea, au fost recoltate materiale ceramice specifice secolului al IV-lea.
Complex 1 - Hallstatt
Acest complex a apărut în secţiunea Sc2, începând de la m.9, spre N, între -0,90 şi -1,20 m. El se prezintă sub forma unei depuneri consistente de oase de animale, vase şi fragmente ceramice. Au fost recoltate două ceşti cu torţi supraînălţate, un vas miniatural, un văscior şi fragmente ceramice având ca decor un brâu alveolat. Vasele sunt specifice culturii Basarabi şi încadrează acest complex în prima epocă a fierului. De menţionat că este prima dată când apar urme materiale din perioada hallstattiană în situl de la Negrileşti.
Cele două secţiuni au oferit un bogat material ceramic, atât în complexe, cât şi izolat, în stare fragmetară, dar şi vase întregi. Cronologic materialul acoperă trei perioade istorice distincte şi anume epoca bronzului, prima epocă a fierului şi sec. IV p.Chr.
Ceramica aparţinând epocii bronzului este din pastă grosieră şi aparţine culturii Noua4. Fragmente asemănătoare au fost descoperite şi în alte puncte ale sitului.
Ceramica din prima epocă a fierului se încadrează în cultura Basarabi, ea fiind reprezentată prin vase de mici dimensiuni, lucrate cu mâna din pastă grosieră. Ca tipologie avem un vas miniatural, un vas cu proeminenţe pe întreaga suprafaţă şi ceaşca cu două torţi supraînălţate.
Ceramica secolului IV este reprezentată prin două categorii. Prima este reprezentată de ceramica grosieră, lucrată cu mâna, iar a doua categorie este ceramica lucrată la roată, de bună calitate, foarte bine arsă şi fin lustruită5. Fragmentele ceramice prezintă ca ornament brâul alveolar, motive ornamentale lustruite în linie şi zig-zag.
Materialul faunistic este bogat, alături de numeroasele oase de animale, apărând şi o psalie din os cu linii incizate la partea superioară, ce poate fi încadrată în epoca bronzului (cultura Noua)6, precum şi un mic împungător din os7.
Cercetarea preventivă derulată în situl Negrileşti, pe latura de V a şcolii din localitate, a pus în evidenţă urme de locuire din epoca bronzului (cultura Noua), prima epocă a fierului, sec. IV şi perioada prefeudală (sec. VIII-IX). Au fost golite şase gropi, s-a descoperit un cuptor, datat în sec. al IV-lea şi un complex hallstattian, compus din vase ceramice şi material faunistic. Densitatea mărturiilor arheologice surprinse pe o suprafaţă relativ mică, ne determină să credem că limita sitului se află mai spre E, dincolo de şcoală şi şosea.
Note:
1.
1. M. Nicu, C. Ilie, Situri şi puncte arheologice din judeţul Galaţi, Danubius 20, Galaţi, 2002, p.5-42
2. Idem, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcolii, CCA 2008; idem, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcoli, CCA 2009.
3. D. Gh. Teodor, Teritoriul est-carpatic în veacurile V-XI e. n., Editura Junimea, Iaşi, 1978, p.106; p.223, fig. 64/6;
4. A. C. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua, Arheologia Moldovei 2-3, 1964, p. 166, fig. 14/2, 6; idem, Repertoriul Culturii Noua-Coslogeni din România, Aşezări şi necropole, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos 9, 1991, p.351, fig.179-N/6; p. 356, fig. 184-N/7; p.365, fig.193-N/2; p.378, fig.206-N.ma/5;
5. V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad - Valea Seacă sec. III-IV, Editura Arc 2000, Bucureşti, 2004, p.574, fig.219/9; p.590, fig.233/9; O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş - Černejacov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani), Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005, pl.317/9;
6. A. C. Florescu, Contribuţii…, p.158, fig. 9/6; idem, Repertoriul Culturii Noua…, p.322, fig.150-A; p.323, fig. 151-A; p.324, fig. 152-A;
7. Idem, Contribuţii…, p.163, fig.13/15; idem, Repertoriul Culturii Noua…, p.307, fig. 135-A.