Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Curtea Şcolii „La Punte” şi „Pin” | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Negrileşti
Localitate:
Negrileşti
Punct:
Curtea Şcolii „La Punte” şi „Pin”
Sector:
C3-C4
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 52
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014
Context. Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2014 în situl multistratificat de la Negrileşti-„Curtea Şcolii”, jud. Galaţi (în continuare, NGS) au prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), atribuit culturilor Starčevo-Criş, Noua şi Sântana de Mureş. Piesele provin din complexe (locuinţa L2/2014 – neolitic timpuriu; groapa Cx.14/2014 – epoca bronzului; groapa Cx.6/2014 – epoca romană târzie) şi din stratul de cultură.
Aducem mulţumiri prof. Costel Ilie pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie spre studiu lotul de artefacte şi datele aferente.
Metodologie, repertoriu.
Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele analizei primare a artefactelor descoperite în campania de cercetări a anului 2014.
Lotul studiat cuprinde 8 piese (N total = 8), dintre care trei aparţin culturii Starčevo-Criş, faza IIIB, două culturii Noua şi trei culturii Sântana de Mureş (tabelul nr. 1; fig. 1-22). Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi (în curs de inventariere). Starea de conservare a suprafeţelor este, în general, bună, permiţând efectuarea optimă a observaţiilor impuse de studiul complex specific al artefactelor din materii dure animale.
Piesele analizate se alătură loturilor rezultate din campaniile anilor 2012 şi 2013, publicate recent .(1)
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: NGS-2014/I 3); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, nivelul atribuit culturii Starčevo-Criş a primit cifra I, nivelul atribuit culturii Noua a fost desemnat prin cifra II, iar cel aparţinând culturii Sântana de Mureş prin cifra III.
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor (tabelul nr. 1). Acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional.
Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ ● Tip ● Cod tipologic ● Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) ● Instituţie deţinătoare/Colecţie ● Număr de inventar ● Context ● Apartenenţă culturală ● Fig. ● Materie primă ● Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) ● Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) ● Dimensiuni (mm) ● Bibliografia/Inedit .(2)
Tipologie, materii prime, aspecte tehnologice şi economice.
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007 . (3) I Unelte; V Diverse. Piese tehnice. Deşeuri.
Repartiţia cantitativă a grupelor tipologice şi a tipurilor pe culturi se prezintă astfel: în cazul culturii Starčevo-Criş constatăm prezenţa uneltelor (I A = Vârfuri, N = 1; I B = Netezitoare, N = 1; I F = Linguri-spatule, N = 1); pentru cultura Noua este prezent în lot un omoplat crestat (I Unelte, N = 1) şi un deşeu de corn de cerb (V Diverse. Piese tehnice. Deşeuri, N = 1); cultura Sântana de Mureş este reprezentată prin: I A = Ac de cusut (4) , N = 1; două deşeuri de corn de cerb – V Diverse. Piese tehnice. Deşeuri, N = 2.
Ca materii prime, efectivul aparţinând culturii Starčevo-Criş este compus din piese realizate din oase lungi provenind de la specii nedeterminabile (N = 1) şi de bovine (N = 1), ca şi din segmente de corpuri costale de bovine (N = 1). Artefactele aparţinând culturii Noua sunt confecţionate din omoplat de vită (N = 1) şi rază de corn de cerb – segment distal; cultura Sântana de Mureş este reprezentată printr-o piesă de os (fibula de porc) şi două raze de corn de cerb – segmente distale.
Analiza artefactelor descoperite în campania 2014 a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 – x40; microscop digital, măriri x10 – x400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior.
Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor recuperate în campania 2014 a permis alimentarea bazei de date a IMDA din situl de la NGS, iniţiată cu prilejul analizei pieselor descoperite în campania 2012. Ca şi în cazul loturilor din anii anteriori, demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale ambianţei tehnologice în care artefactele au fost confecţionate şi utilizate.
Ca procedee tehnice atestate prin analiza artefactelor neolitice timpurii se pot menţiona: debitajul prin aplicarea percuţiei directe/cioplirii, a percuţiei directe/fracturării şi a percuţiei directe/despicării probabil cu ajutorul toporului litic sau al unei lame litice; probabil a şănţuirii axiale sau abraziunii în suprafaţă; fasonarea recurge la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală) şi finisarea prin polizare. Piesele se obţineau intra-sit, probabil în mediul domestic, prin procesarea materiilor prime procurate local de la speciile crescute şi consumate în mod curent. Situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc, o dată în plus, derularea în sit, în etapa de locuire Starčevo-Criş, a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale, a pieilor, prepararea făinii sau consumul alimentelor cu ajutorul lingurii-spatule de os etc. În regiune, situl NGS se alătură celui binecunoscut de la Trestiana - „Stroe Beloescu”, jud. Vaslui ca importanţă a lotului IMDA recuperat şi studiat. (5) Alte piese similare provin din aşezarea de la Munteni, jud. Galaţi .(6)
Artefactele aparţinând culturii Noua sunt realizate prin procedee rutiniere; pentru debitaj este atestată fracturarea; fasonarea s-a realizat prin crestare ca unică amenajare specială – cazul omoplatului. Analiza acestuia din urmă a prilejuit elaborarea unei grile coerente de analiză detaliată a unor astfel de piese, asamblând toate reperele cuantificabile; după cum se ştie, aceste piese fac încă obiectul discuţiilor legate de modalitatea de utilizare. Tratamentul statistic al detaliilor tehnice, decelate printr-o minuţioasă analiză microscopică, prelevate exhaustiv şi sistematizate va permite, în viitor, propunerea unor ipoteze mai solide, apropiate de aspectele reale ale utilizării omoplaţilor crestaţi. Ca analogii ale omoplatului crestat de la NGS putem menţiona piesele descoperite (între multe alte situri din Moldova) la Lupşanu, Rusenii Noi, Tanacu, jud. Vaslui; Gârbovăţ, jud. Galaţi; Lichitişeni, jud. Bacău . (7) Se poate formula, în cazul artefactelor Noua, ca şi al celor Starčevo-Criş menţionate, concluzia legată de derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale (os, corn de cerb), ca şi prelucrarea pieilor.
Importantă este şi prezenţa în lot a pieselor aparţinând culturii Sântana de Mureş; alături de un ac de cusut de os avem două deşeuri de raze de corn de cerb, rezultate în procesul de obţinere a materiilor prime necesare confecţionării mânerelor sau a plăcuţelor rectangulare folosite la asamblarea pieptenilor. Procesarea materiilor dure animale (os şi, mai ales, corn de cerb) este astfel, atestată clar într-un nou sit Sântana de Mureş din zona sudică a Moldovei, aflat în aria adiacentă binecunoscutei aşezări cu bogate ateliere de prelucrare a cornului de cerb de la Bârlad-„Valea Seacă” .(8)
Concluzii. Analiza tipologică şi tehnologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Negrileşti – „Curtea Şcolii” în campania 2014 a permis: precizarea unor repere ale repertoriului tipologic al culturilor Starčevo-Criş, Noua şi Sântana de Mureş din regiunea sudică a Moldovei; identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale, prelucrării pieilor, al fibrelor vegetale şi animale, confecţionării veşmintelor şi a altor artefacte textile sau de piele etc.; utilizarea lingurilor-spatule, specifice culturii Starčevo-Criş; utilizarea omoplaţilor crestaţi de către comunităţile locale Noua; procesarea cornului de cerb în mediul culturii Sântana de Mureş adaugă un punct nou cu astfel de descoperiri în arealul acestei culturi; confirmarea fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007).
Lotul studiat furnizează noi repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor neolitice şi ale epocii bronzului din spaţiul Moldovei meridionale, ale căror artefacte au putut fi, cu acest prilej, analizate în mod sistematic.
Repertoriu. Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în structura menţionată supra, Metodologie, repertoriu.
Cultura Starčevo-Criş
NGS-2014/I 1 ● Vârf pe fragment diafizar de os lung ● I A1 ● Unelte ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 3 Caroul 2B -1,50 m Complex Cx17/L2 ● Cultura Starčevo-Criş, faza IIIB ● Fig. 1-3 ● Os lung de mamifer, specie indeterminabilă ● Stare de conservare: piesă fragmentară; lipseşte marginea stângă a părţii proximale/meziale, fracturat recent la descoperire. Suprafeţele se păstrează în condiţii bune; modificate superficial prin coroziune ● Descriere: vârf pe fragment diafizar de os lung; debitaj realizat probabil prin percuţie directă/despicare, percuţie directă/cioplire şi percuţie directă/fracturare; fasonare parţială realizată prin abraziune transversală/abraziune oblică la partea distală/partea activă. Partea activă este simetrică în plan şi convex-concavă în secţiune, cu extremitatea distală rotunjită; marginile au fost regularizate prin percuţie directă/cioplire pentru a dobândi o morfologie cu margini relativ paralele, probabil pentru fixarea piesei într-un mâner de lemn. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea părţii active; probabil unealtă pentru perforarea pieilor groase sau folosită la ţesut. ● Dimensiuni (mm): L tot 90,49; EP 9,82/2,49; PM 15,64/6,04; PD 15,32/6,21; CD 10,27/4,91; LPA cca 35. ● Inedit.
NGS-2014/I 2 ● Netezitor pe segment de corp costal ● I B2 ● Unelte ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 3 Caroul 2B -1,40 m Complex Cx17/L2 ● Cultura Starčevo-Criş, faza IIIB ● Fig. 4-6 ● Corp costal de vită ● Stare de conservare: fragmentară; se păstrează segmentul distal, cu partea activă, fracturat în vechime probabil în timpul utilizării prin aplicarea unei presiuni prea mari. Suprafeţele se păstrează în condiţii mediocre, fiind afectate de exfolieri şi coroziune. ● Descriere: netezitor pe segment de corp costal de vită; debitaj realizat prin percuţie directă/cioplire şi percuţie directă/fracturare; partea activă este bilaterală asimetrică spre dreapta; a fost amenajată prin abraziune axială; fasonarea este parţială, localizată la nivelul părţii active; morfologia asimetrică a fost accentuată prin utilizare; pe faţa inferioară s-a produs distrugerea totală a ţesutului compact, ca şi fracturarea compactei pe marginile părţii active. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea părţii active pe faţa inferioară; rotunjirea extremităţii distale; dislocarea ţesutului compact pe faţa inferioară şi pe margini, lăsând la vedere ţesutul spongios; fracturarea la nivelul părţii distale/meziale prin aplicarea unei presiuni prea mari în timpul folosirii; piesa nu era, probabil fixată într-un mâner. Unealtă pentru prepararea (curăţirea de grăsime) pieilor. ● Dimensiuni (mm): L 96,60; PM/PD 38,10/10,49; LPA/FI 41,70; LPA/FS 7; lăţ PA 26,92; gros ED 1,48. NGS-2014/I 3 ● Lingură-spatulă de os ● I F ● Unelte ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 PIN Complexul Cx14 -2,20 m ● Cultura Starčevo-Criş, faza IIIB ● Fig. 7-9 ● Metapod de vită ● Stare de conservare: piesă fragmentară; lipsesc partea mezială şi partea proximală; fracturare la nivelul părţii meziale în vechime. Se păstrează partea distală. Suprafeţele se păstrează în condiţii bune; urme de coroziune superficială ● Descriere: lingură-spatulă având foarte probabil partea proximală (mânerul) cilindrică, îngustată spre extremitatea proximală; partea mezială avea morfologie simplă (neprofilată); partea distală (căuşul) este de formă trapezoidală alungită, cu secţiuni triunghiulare aplatizate, cu vârfuri rotunjite; faţa superioară este uşor convexă, iar faţa inferioară convexă; extremitatea distală este convexă asimetrică spre stânga în plan, amenajată bilateral, mai pronunţat pe faţa inferioară; marginea este rotunjită; Pe faţa inferioară/partea mezială-distală se păstrează ţesutul spongios, ca şi un sector al cavităţii medulare. Debitaj realizat probabil prin percuţie directă/despicare sau şănţuire axială şi abraziune (urmele au fost eliminate prin fasonare); fasonare integrală realizată prin abraziune transversală/abraziune oblică; finisare integrală (polizare cu o bucată de piele sau material textil) pentru eliminarea/estomparea striurilor de abraziune. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea părţii proximale; striuri superficiale axiale şi oblice pe faţa inferioară a extremităţii distale; fracturarea la nivelul părţii meziale produsă probabil în timpul utilizării prin aplicarea unei presiuni prea mari. Morfologia asimetrică a părţii active (extremitatea distală) indică manevrarea cu mâna dreaptă. Probabil lingură-spatulă pentru mâncat sau pentru raclat substanţe alimentare în stare pulverulentă, cum este făina de pe lespedea de măcinat. ● Dimensiuni (mm): L 57,05; PM 11,15/5,94; PD 14,89/4,44; ED 15/3,55; LPA/FI cca 9.
Cultura Noua
NGS-2014/II 1 ● Omoplat crestat (9) ● I A ● Unelte ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 Caroul 1B -0,60 m ● Cultura Noua ● Fig. 10-12 ● Omoplat de vită ● Stare de conservare: piesă fragmentară; lipseşte cca jumătatea din lungimea anatomică; Suprafeţele se păstrează în condiţii bune; urme de coroziune superficială ● Descriere: omoplat drept/dreapta de vită (Bos taurus). Piesă fragmentară, fracturată în vechime şi recent. Partea activă se păstrează integral. Fracturare intenţionată (tehnică) în vechime pe o direcţie oblică la nivelul corpului scapular – partea mezială (debitaj); fracturarea accidentală recentă (la descoperire) a marginii toracice, de la nivelul corpului scapular aproape pe întreaga lungime păstrată a marginii respective (distanţa dintre marginea fosei articulare şi fractură: 15 mm); fracturare intenţionată (tehnică) în vechime integrală a spinei scapulare păstrate pe segmentul respectiv; fracturarea s-a produs pe două planuri, eliminând spina şi acromionul (fasonare pentru facilitarea prizei în mână). Tuberozitatea supraglenoidă este întreagă. Pe faţa exterioară (laterală) sub gâtul scapular/partea proximală a corpului scapular (partea mezio-distală a artefactului) se observă o urmă de impact adâncă de cca 2 mm, liniară, produsă recent (la descoperire) de lama şpaclului sau a cazmalei, dispusă oblic faţă de axul lung al piesei, lungă de 15,80 mm şi lată de 0,85 mm; la impact s-a produs şi dislocarea/exfolierea ţesutului compact pe o suprafaţa adiacentă urmei de impact (dimensiuni: 16,50/10,20 mm). La nivelul C7 şi C8 se observă o urmă de tăiere transversală superficială, lungă de cca 12 mm, produsă foarte probabil cu lama de cuţit la jupuire; crestăturile suprapun urma de tăiere, marcând succesiunea producerii urmelor. Pe marginea exterioară a fosei articulare, sectorul corespunzător feţei exterioare (laterale) se păstrează o urmă de impact lungă de cca 3 mm, produsă cu un tăiş metalic (probabil cuţit) în timpul depesării/dezarticulării. Elemente metodologice – descriere: faţa exterioară anatomică = faţa superioară a artefactului; piesa se descrie anatomic cu fosa articulară plasată în jos, faţa exterioară(laterală) la vedere, iar artefactul cu fosa articulară plasată în sus, iar faţa superioară la vedere. Numerotarea crestăturilor (C) şi a dinţilor (D) se face în sensul acelor de ceas (de la stânga la dreapta) cu cifre arabe, având ca reper tuberozitatea supraglenoidă. Se are în vedere colectarea tuturor parametrilor cuantificabili ai artefactului, precum: numărul crestăturilor şi al dinţilor, sensul realizării crestăturilor, morfologia şi dimensiunile crestăturilor şi ale dinţilor, amplasarea pe marginea exterioară a fosei articulare, distanţa dintre crestături şi dinţi, amplasarea exactă a plajei de uzură etc. Debitajul: extragerea segmentului scapular mezio-proximal prin percuţie directă/cioplire – percuţie directă/fracturare, aplicată la partea mezială a artefactului (corpului scapular); a rezultat o fractură oblică în raport cu axul principal al piesei. S-a urmărit extragerea unui segment cu lungime convenabilă pentru manevrare (cca 100 mm). Fasonarea: înlăturarea spinei scapulare a segmentului extras prin debitaj şi a acromionului prin percuţie directă/cioplire – percuţie directă/fracturare pe două planuri; s-a urmărit modificarea morfologiei anatomice pentru adaptarea la priza optimă directă în timpul utilizării. Amenajarea părţii active prin realizarea, probabil cu ajutorul lamei unui cuţit, a unui şir de crestături pe cca 1/3 din circumferinţa marginii exterioare a fosei articulare (cadran de ceas: 8,30 – 1,30. S-au realizat 10 crestături (C1 – C10) triunghiulare asimetrice (8) şi simetrice (2), plasate la distanţe relativ egale, rezervând între ele 9 dinţi (D1 – D9) (10) de formă trapezoidală asimetrică. Realizarea crestăturilor s-a făcut foarte probabil de la C1 la C10, concluzie rezultată din analiza morfologiei acestor amenajări, amplă la primele crestături şi mai redusă spre capătul şirului. Rolul crestării marginii fosei articulare (partea activă a piesei) era acela de a eficientiza curăţarea suprafeţei pieilor şi a împiedica acumularea rapidă a grăsimii şi ţesuturilor musculare pe marginea respectivă în timpul operaţiei de grataj, realizată cu ajutorul omoplatului. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea pe faţa exterioară a marginii fosei articulare la nivelul dinţilor D6 – D9 şi a marginilor crestăturilor C6 – C10; faţetarea în plan vertical a suprafeţei dinţilor; striuri fine dispuse axial pe suprafaţa dinţilor; tocirea, lustruirea marginii superioare a dinţilor; tocirea şi lustruirea la nivelul corpului scapular, marginea cervicală deasupra tuberozităţii supraglenoide, produsă de manevrarea intensă. Amplasarea plajei de uzură indică manevrarea cu mâna dreaptă sau stângă şi utilizarea piesei o perioadă scurtă, cu poziţionarea identică pe suprafaţa supusă procesării ● Dimensiuni (mm): L tot 116; EP 29,77/19,12; PM 36,26/24,14; PA: diam fosa articulară 52,93/43,81; L suprafaţa cu urme de utilizare cca 33; L circumferinţa PA (cu crestături şi dinţi) cca 65; lăţ crestături: 3,35-4,95; ad ext crestături 2,86-3,80; L margine superioară dinţi (dist dintre crestături) 2,22-3,29 ● Inedit.
NGS-2014/II 2 ● Deşeu de corn de cerb ● V A ● Diverse. Piese tehnice: Deşeuri ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 Complexul Cx14 -2,20 m ● Cultura Noua ● Fig. 13 ● Corn de cerb, rază probabil de coroană ● Stare de conservare: piesă întreagă. Suprafeţele se păstrează în condiţii foarte bune. Se observă două urme scurte liniare de impact produse de o lamă, recente, produse la momentul descoperirii. ● Descriere: deşeu de corn de cerb constituit de partea distală/terminală a unei raze probabil de coroană; debitaj: detaşare prin fracturare prin percuţie directă/cioplire – percuţie directă/fracturare. Rest de debitaj; s-a urmărit prelevarea părţii proximale-distale a razei pentru confecţionarea unui mâner sau a plăcuţelor. ● Dimensiuni (mm): L tot 99,93; EP 22,49/19,44; PM 19,79/19,10; ED 8,98/8,26.
Cultura Sântana de Mureş
NGS-2014/III 1 ● Ac de os ● I A ● Unelte ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 Complexul Cx6 -1,70 m ● Cultura Sântana de Mureş (11) ● Fig. 14-16 ● Fibula probabil de porc domestic (Sus scrofa domesticus) ● Stare de conservare: piesă fragmentară; se păstrează partea proximală şi mezială; fracturată recent la partea mezială/distală. Culoarea brun poate indica aplicarea tratamentului termic (coacere) pentru sporirea durităţii. Suprafeţele se păstrează în condiţii bune. ● Descriere: ac de os amenajat pe fibula de porc domestic. Debitaj: etapă absentă. Fasonarea: înlăturarea epifizei prin tăiere transversală cu ajutorul cuţitului; urme clare păstrate la extremitatea proximală a piesei; extremitatea proximală este uşor convexă, simetrică. Raclaj axial aplicat cu lama cuţitului pe margini şi pe faţa inferioară, la partea proximală pentru regularizare şi pentru facilitarea perforării; urme de derapaj specifice păstrate. Perforaţie de formă ovală asimetrică, plasată excentric spre marginea stângă; realizată pe ambele feţe (bilateral), amplă pe faţa inferioară şi mai puţin marcată pe faţa superioară, unde a fost doar alezată; aplicarea procedeului rotaţiei alternative, aplicate cu ajutorul vârfului de cuţit. Perforaţie asimetrică în secţiune, cu pereţi concavi. Urme de utilizare: tocire şi lustruire la nivelul părţii meziale/părţii distale prin contactul cu materialul textil sau pielea asamblate prin coasere; tocirea şi lustruirea părţii proximale, generate prin manevrare. Ac de cusut sau ac de păr. ● Dimensiuni (mm): L tot 89,53/47,53; EP 8,74/3,33; PP la perf 7,87/2,96; PP 6,54/2,79; PM 4,08/3,67; perf: diam pe FI: ext 5,35/4,29; int 4,10/3,72; diam pe FS ext 4,43/4,23; dist perf EP 2,03; dist perf MD 2,02; dist perf MS 3.
NGS-2014/III 2 ● Deşeu de corn de cerb ● V A ● Diverse. Piese tehnice: Deşeuri ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 Complexul Cx6 -1,70 m ● Cultura Sântana de Mureş ● Fig. 17-19 ● Corn de cerb, rază nedeterminabilă ● Stare de conservare: piesă întreagă. Suprafeţele se păstrează în condiţii foarte bune. ● Descriere: deşeu de corn de cerb constituit de partea distală/terminală a unei raze; debitaj: detaşare prin tăiere transversală cu ferăstrăul în adâncime pe toată grosimea compactei, pe două sectoare ale feţei posterioare, însumând cca 1/3 din circumferinţă; detaşare prin percuţie directă/fracturare, cu desprinderea compactei. Rest de debitaj; s-a urmărit prelevarea părţii proximale-distale a razei pentru confecţionarea unui mâner sau a plăcuţelor. ● Dimensiuni (mm): L tot 65,72; EP 20,02/18,68; PM 16,67/14,40; ED 4,91/4,53.
NGS-2014/III 3 ● Deşeu de corn de cerb ● V A ● Diverse. Piese tehnice: Deşeuri ● MIGL ● Fără număr de inventar (provizoriu) ● Caseta 1 Caroul 2D -1,40 m ● Cultura Sântana de Mureş ● Fig. 20-22 ● Corn de cerb, rază nedeterminabilă ● Stare de conservare: piesă întreagă. Suprafeţele se păstrează în condiţii foarte bune. ● Descriere: deşeu de corn de cerb constituit de partea distală/terminală a unei raze; debitaj: detaşare prin tăiere transversală cu ferăstrăul în adâncime pe toată grosimea compactei, pe întreaga circumferinţă în cinci reprize; detaşare prin percuţie directă/fracturare, cu desprinderea compactei. Rest de debitaj; s-a urmărit prelevarea părţii proximale-distale a razei pentru confecţionarea unui mâner sau a plăcuţelor. ● Dimensiuni (mm): L tot 59,09; EP 16,84/15,38; PM 12,55/12,14; ED 4,22/3,29.
Abrevieri
Ad – Adâncime; C – crestătură (la omoplat crestat); CD – Calibrul distal; Com. – Comuna; Cx – Complex; D – dinte (la omoplat crestat); Diam – Diametru; Dist – Distanţa; ED – Extremitatea distală; EP – Extremitatea proximală; Ext – Exterior; FI – Faţa inferioară; Fig. – Figura; FS – Faţa superioară; Gros – Grosimea; IMDA – Industria materiilor dure animale; Int – Interior; Jud. – Judeţ; L – Lungimea, Locuinţa (vezi contextul); L tot – Lungimea totală; Lăţ – Lăţimea; LPA – Lungimea părţii active; MD – Marginea dreaptă; MIGL – Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi; MS – Marginea stângă; N – Număr; N tot – Număr total; NGS – Negrileşti-„Curtea Şcolii”; PA – Partea activă; PD – Partea distală; Perf – Perforaţia; PM – Partea mezială; PP – Partea proximală.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Ilie, Ciobotaru et alii 2014; Ilie et alii 2013; Beldiman, Sztancs 2013; Beldiman, Sztancs 2014; Beldiman, Ilie, Sztancs 2013; Sztancs, Beldiman, Ilie 2014; Beldiman, Ilie, Sztancs 2014.
2. Beldiman 2007; Sztancs 2011; Beldiman, Sztancs, Buzea 2012, p. 79.
3. Beldiman 2007, p. 71-76.
4. Piesa poate fi încadrată din punct de vedere tipologic şi ca ac de păr; ea a fost atribuită de autorii cercetărilor culturii Sântana de Mureş şi adoptăm această încadrare culturală cu prilejul de faţă; în acelaşi timp, nu excludem posibilitatea ca artefactul să aparţină culturii Noua; în mediul acestei culturi se cunosc obiecte similare, descoperite relativ frecvent – a se vedea Florescu 1991, p. 309, fig. 137/1, 3, 5-6, 8-11, 13-15; p. 310, fig. 2-5, 14 (Cavadineşti, Gârbovăţ, Truşeşti), în contrast cu raritatea sau absenţa lor în aria culturii Sântana de Mureş; analiza ulterioară a datelor de context poate aduce precizări suplimentare.
5. Popuşoi 2005.
6. Beldiman 2007, p. 179, 297 – cu bibliografia.
7. Florescu 1991, p. 223, fig. 51/3; p. 236, fig. 64/5; p. 287, fig. 115/1-5.
8. Palade 2000.
9. A se vedea relativ recent Bălăşescu, Dietrich 2009 – cu bibliografia. Lucrarea se doreşte a fi o abordare sistematică, în premieră, a problemei tratate, dar nu oferă repere metodologice majore complete (mai ales descriptive şi morfologice) şi nici nu argumentează prin analize traseologice (singurele relevante) ipoteza utilizării omoplaţilor crestaţi ca unelte pentru procesarea pieilor.
10. Denumirea este propusă de A. Bălăşescu, şi L. Dietrich (2009); o adoptăm în demersul nostru pentru a evita introducerea (redundantă) a noi elemente descriptive în analiza omoplaţilor crestaţi.
11. Pentru încadrarea culturală a se vedea supra, nota 264.