Negrilești | Comuna: Negrilești | Judeţ: Galați | Punct: Negrilești-Curtea Școlii | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Negrilești, com. Negrilești, jud. Galaţi Punctul: Negrilești-Curtea Școlii Sector topo B6 („Sala de sport”); Sector topo B5 („Grădiniță”)
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic timpuriu; Epoca bronzului târziu; Epoca post-romană; Epoca migraţiilor; Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Mormânt izolat; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 75285.01 |
Județ:
GALAŢI
Unitate administrativă:
NEGRILEŞTI
Localitate:
NEGRILEŞTI
Punct:
Negrilești-Curtea Școlii
Sector:
Sector topo B6 („Sala de sport”); Sector topo B5 („Grădiniță”)
Localizare:
| 75285.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Costel | responsabil | Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi |
| Ciobotaru | Paul | participant | Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci |
Raport:
Primăria și Școala Gimnazială „Florea Julea” din Negrilești, intenționează a realiza obiectivul investițional „Sala școlară de educație fizică”, pe un teren aflat în situl arheologic, la 6m vest de colțul de S-V al clădirii școlii. Pentru a degreva de sarcină arheologică respectivul teren, cu o suprafață de 814 mp, am început cercetarea suprafeței SSP/2021 prin decopertarea stratului vegetal cu un utilaj, până la adâncimea de 0,30 m.
Suprafața SSP, aflată în sectorul topo B6, suprapune parțial sau în întregime unități de săpătură cercetate în anii anteriori. Astfel, la S-E suprapune în totalitate suprafețele SC1-SC6, cercetate în anii 2009-2012, iar spre latura de N suprapune parțial unitățile de săpătură SM1/2011, Cas.2/2011 și S9/2012. În aceste secțiuni și casete, cu o suprafață totală de 198mp, au fost descoperite 54 de complexe de locuire din diferite perioade istorice.
Suprafața de cercetat, SSP/2021, a fost împărțită în carouri de 2m/2m, numerotarea acestora începând din colțul de NV, cu cifre de la nord la sud și litere de la vest spre est. Cota 0 a fost stabilită în colțul de NV, de unde începe și numărătoarea carourilor. Au fost cercetate, până la solul viu, suprafețele carourilor 1-8 AD, 1-9 EG și 10-11 HR, însumând în total 332mp. Celelate carouri din suprafața SSP vor fi cercetate după reluarea activității, ce a fost întreruptă din lipsa forței de muncă și a timpului nefavorabil.
În aceeași perioadă, la solicitarea beneficiarului, care intenționează a racorda la rețeaua de apă noua grădiniță, am deschis și cercetat o nouă secțiune (SG19) în sectorul topo B5, punct „Grădiniță”. Această suprafață, cu dimensiunile de 20m/2m, suprapune parțial SM5/2015, la est și SM1/2011 în jumătatea de vest. Cercetarea în această secțiune a permis dezvelirea parțială a unui complex de locuire din secolele IX-X, posibil o locuință, prevăzută cu un cuptor pietrar. Complexul de locuire a primit indicativul Cx.126, în continuarea celor descoperite în sectorul „Grădiniță”.
În suprafața SSP, unde va fi realizată sala de sport pentru unitatea școlară, au fost puse în evidență, până în prezent, 42 de complexe de locuire din epoca bronzului, perioada post romană(secolul IV p. Chr.), premedievală(secolele IX-X) și epoca modernă.
Cele mai numeroase complexe sunt gropile cu depuneri menajere, acestea fiind în total 26, dintre care în 18 au fost descoperite materiale specifice epocii bronzului, cultura Noua, în cinci materiale databile în secolul IV p. Chr.(cultura Sântana de Mureș-Černjachov), iar trei aparțin perioadei moderne.
Nouă complexe sunt structuri de locuire, locuințe sau amenajări anexe, dintre care trei aparțin epocii bronzului, trei datate în secolul IV p.Chr., două locuințe din secolele IX-X și una din perioada modernă.
Au fost cercetate și opt instalații de foc, cuptoare de uz casnic, dintre care cinci aparțin perioadei postromane, secolul al IV-lea p. Chr., două cuptoare au deservit locuințe din secolele IX-X, iar a opta instalație este din perioada modernă.
Stratigrafia generală a acestei suprafețe a fost surprinsă atât pe profilul de sud, care are o lungime de 26 m, cât și pe cel de vest, lung de 16 m. Astfel s-a putut constata că solul viu, aflat de regulă la -1,80 m -2,00 m, este suprapus și străpuns uneori de complexele din epoca bronzului, care se află într-un nivel de sol cafeniu, gros de circa 0,20 m - 0,30 m, sau negru cu galben de aceeași dimensiune. Acestui nivel se suprpune un strat de pământ negru albicios, cenușos, de circa 0,30 m - 0,50 m cu fragmente mici de chirpic și ceramică, datat în secolul al IV-lea. Urmează un nivel format dintr-un sol negru granulos, gros de circa 0,20 m - 0,40 m, cu urme de materiale din secolele IX-X, care este suprapus de un sol negru, mai compact, de circa 0,30m-0,40m, cu materiale moderne și apoi solul vegetal.
Complexele arheologice datate în epoca bronzului au apărut de regulă începând de la adâncimile de -1,60 m - 2,00 m și perforau solul viu.
Gropile erau ca formă circulare sau ovalizate, în plan, cu pereții drepți, ușor înclinați în interior(Cx.4, 6, 8, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 28, 33, 34, 35, 37) sau se clopoteau spre bază(Cx.9, 13, 27B, 31).
Structurile cu destinație posibilă de locuință (Cx.5, 32, 36) au fost sesizate după adâncimea de -1,70 m, erau adâncite și formate din trei compartimente, aproximativ circulare, cu dimensiuni de maxim 1,80 m/1,60 m.
Complexele în care a fost descoperit material specific culturii Sântana de Mures-Černjachov au fost cinci gropi, cinci instalații de foc și trei locuințe. Gropile cu depuneri de material de secol IV porneau de regulă de la -1,20 m și erau ca formă circulare sau ovalizate, în plan, cu pereții drepți, ușor înclinați în interior(Cx.18, 22, 29, 38) sau se clopoteau spre bază (Cx.27A).
Amenajările cu destinația de locuință (Cx.14, 25, 40) au fost sesizate între adâncimile de -1,10m-1,20m, erau adâncite și rectangulare ca formă. Nu au fost sesizate instalații de foc în interiorul acestor amenajări.
Resturi de cuptoare de uz casnic (Cx.11, 23, 24, 26, 39), datate în secolul al IV-lea, au fost sesizate la adâncimile de 0,80 m-1,00 m, în apropierea locuințelor, erau de regulă așezate direct pe pamântul negru sau un strat subțire de pietricele.
Au mai fost cercetate și patru complexe datate în secolele IX-X, un cuptor și două locuințe în suprafața SSP (Cx.3, 7A, 10) și parțial o a treia locuință în SG19 (Cx.126). Complexul Cx.3 a fost un cuptor de uz casnic, cu diametrul de 1,00m ai cărui pereți au fost distruși, dar vatra a fost bine păstrată.
Structurile cu destinația de locuință, datate în secolele IX-X, au apărut de la adâncimile de -1,30 m - 1,40 m și erau rectangulare ca formă, cu colțurile rotunjite și prevăzute cu cuptoare pietrar. Dimensiunile acestor structuri au fost de 3,70 m/3,20 m (Cx.10) și de 3,20 m/2,40 m (Cx.7A). De menționat că în Cx.7A nu a fost sesizată vreo instalație de foc, dar posibil sa fi fost distrusă de o groapă modernă care a străpuns locuința la SE.
Pe parcursul efectuării săpăturii au mai fost puse în evidență și câteva structuri din perioada medieval târzie, spre epoca modernă, cu materiale ceramice de a finalul secolului al XVIII-lea și din secolul XIX. Este vorba de o locuință adâncită (Cx.12), două gropi cu depuneri menajere (Cx.1, Cx.2), o groapă de provizii (Cx.7A) și o instalație de foc (Cx.30).
Material arheologic
Materialul arheologic specific epocii târzii a bronzului (cultura Noua) este reprezentat de fragmente ceramice de uz comun, lucrate cu mâna dintr-o pastă grosieră, precum și ceramică relativ bună, lucrată cu mâna dintr-o pastă relativ fină de culoare cărămizie, cărămiziu-cenușie sau cenușie, netezită.
Formele ceramice sunt reprezentate prin fragmente ceramice ce provin de la vase borcan, vase de provizii. Decorul aplicat ceramicii descoperite în campania din anul 2021 este reprezentat de brâul alveolar, continuu, dispus sub gura vasului și brâul simplu în relief.
Materialului ceramic specific culturii Noua i se adaugă resturi osteologice, dintre care menționăm prezența unui împungător din corn și a unui ac de păr din bronz.
Materialul ceramic specific culturii Sântana de Mureş-Cerneachov este în stare fragmentară, fiind reprezentat prin ceramică realizată la roată şi lucrată cu mâna.
Ceramica lucrată cu mâna este realizată din pastă de culoare cărămizie, cu ceramică pisată şi microprundişuri în compoziţie. Tipologic, fragmentele provin de la vase de dimensiuni medii, oale cu buza uşor îngroşată şi evazată, corp piriform şi baza dreaptă sau uşor profilată.
Ceramica lucrată la roată este realizată din pastă grosieră şi fină, cu microprundişuri în compoziţie, de culoare cărămizie şi cenuşie și lustruită. Tipologic, fragmentele ceramice provin de la oale cu corp globular, vase de provizii cu buza în T şi decor realizat din linii incizate circulare şi vălurite, castroane, căni şi supiere.
Ceramica de import este şi ea prezentă printr-un număr mic de fragmente, ce provin de la amfore realizate din pastă roşie şi gălbuie, cu caneluri late pe corp, căni din pastă roșie decorată cu caneluri circulare.
Materialului ceramic specific culturii Sântana de Mureș-Cerneachov i se adaugă resturi osteologice, dintre care menționăm prezența unor unelte din os (daltă, oase perforate, împungătoare din corn de cerb, ace), piatră (cute, frecător, grator silex), bronz (tablă) și lut (fusaiole).
De asemenea, trebuie să menționăm prezența unor complexe arheologice datate în perioada modernă în care au fost evidențiate fragmente ceramice specifice secolelor XVIII – XIX. Tipologic, fragmentele provin de la căni, farfurii, castroane decorate prin pictare și lăcuire.
Abstract [EN]:
The preventive archaeological research from the „Negrilești-Schoolyard” site, carried out in 2021 with the purpose of discharging the archaeological load of an area of 814sqm on which a school sports hall is to be built. Out of the entire area, named SSP, only 332sqm were investigated. Some complexes were partially observed in previous digs, in the surfaces SC1-SC6 (2009-2012), SM1 / 2011, S9 / 2012, when they were not fully excavated. Research in 2021 led to the discovery of 42 archaeological complexes, 26 sewage pits, 8 fire installations and 9 dwellings, dating from the Bronze Age (Noua Culture), 4th century AD (Sântana de Mures-Černjachov culture), the pre-medieval period and the modern era.
Bibliografie:
1. Mircea Nicu, Costel Ilie, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2007, cIMeC, 2008, p.204-207;
2. Idem, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2008, cIMeC, 2009, p.319-320;
3. Costel Ilie, et alli, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2011, cIMeC, 2012, p.239-240;
4. Costel Ilie, et alli, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2012, cIMeC, 2013, p.170-173;
5. Costel Ilie, Situl arheologic Negrilești, județul Galați. Cercetare preventivă, 2018, în Danubius, 36, 2018, pp. 7-42;
6. Costel Ilie, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Situl arheologic Negrilești. Cercetare preventivă din punctul „Grădiniță”, în Danubius, 37, 2019, p.69-84;
7. Costel Ilie, Descoperiri recente în Situl arheologic Negrilești – Curtea școlii, jud. Galați, în Danubius, XXXVIII, Galaţi, 2020, pp. 7-38.
2. Idem, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2008, cIMeC, 2009, p.319-320;
3. Costel Ilie, et alli, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2011, cIMeC, 2012, p.239-240;
4. Costel Ilie, et alli, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2012, cIMeC, 2013, p.170-173;
5. Costel Ilie, Situl arheologic Negrilești, județul Galați. Cercetare preventivă, 2018, în Danubius, 36, 2018, pp. 7-42;
6. Costel Ilie, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Situl arheologic Negrilești. Cercetare preventivă din punctul „Grădiniță”, în Danubius, 37, 2019, p.69-84;
7. Costel Ilie, Descoperiri recente în Situl arheologic Negrilești – Curtea școlii, jud. Galați, în Danubius, XXXVIII, Galaţi, 2020, pp. 7-38.