Năvodari | Judeţ: Constanţa | Punct: Insula La Ostrov, lacul Taşaul | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport arheozoologic (nevertebrate, peşti, amfibieni, reptile, păsări)
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 60516.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Năvodari
Localitate:
Năvodari
Punct:
Insula La Ostrov, lacul Taşaul
Localizare:
| 60516.02 |
Lista Ilustrațiilor - 22
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marinescu Bîlcu | Silvia | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dumitrescu | Stelian | participant | Liceul Năvodari |
| Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Pătroi | Nicolae Cătălin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
În afară de studiul resturilor osoase de peşti şi mamifere au fost cercetate şi resturile celorlalte grupe de animale întâlnite în eşantioanele prelevate ca Bivalvia şi Gasteropoda, Crustacea, Amphibia, Reptilia şi Aves. Ele provin din ultimul nivel de locuire gumelniţeană precum şi din locuinţa gumelniţeană L 1, complexul arheologic cel mai bine studiat până în prezent.
Bivalvia (scoici). Anodonta cygnaea, scoica de lac se întâlneşte frecvent astăzi în apele lacului Taşaul. Totuşi dintre resturile de bivalve nu s–au identificat decât 14 resturi ale scoicilor marine Cerastoderma (Cardium) edulae şi Mytilus galoprovincialis.
Gasteropoda (melci). Prezenţa melcilor este confirmată de cele 19 resturi de cochilii ale speciilor terestre Cepaea vindobonensis şi Helix pomatia (melcul de livadă).
Crustacea. Racul de râu Astacus sp. este reprezentat de un singur gastrolit (pastilă de calciu ce se găseşte în stomacul racilor şi care ajută la refacerea rapidă a exoscheletului după năpârlire).
Amphibia. Doar patru resturi osoase de Rana sp. au fost identificate.
Reptilia. Singurele resturi aparţinând reptilelor sunt cele de carapace de broască ţestoasă de apă dulce Emys orbicularis.
Aves. Pe o insulă în mijlocul unui lac de apă dulce şi la mică distanţă de apele mării, era de aşteptat să întâlnim şi resturile osoase de păsări. De altfel păsările sunt singurele ce au acces nelimitat aici. Dintre cele 54 oase 14 au aparţinut unui număr de 6 specii: lebădă (Cygnus sp), cocor (Grus grus), raţă salbatică (Anas platyrhynchos), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), vânturelul (Falco tinunculus) şi stârcul cenuşiu (Ardea cinerea). Marea majoritate a acestora sunt legate obligatoriu de mediul acvatic. De asemenea e posibil ca o parte din ele sa fi fost utilizate în alimentaţie.
Aceste rezultate deşi preliminare ne permit într–o oarecare măsură a avea o imagine mai amplă despre resursele alimentare utilizate de locuitorilor insulei. O parte din animalele identificate datorită numărului lor redus de resturi nu sugerează o prezenţă în dieta locuitorilor. Provenienţa lor accidentală este mult mai probabilă decât cea intenţională. Aşa este cazul scoicilor marine, batracienilor şi poate chiar a racilor şi a unor pasări ca vânturelul, stârcul sau cormoranul. Mare parte din aceste animale identificate sunt în acord cu peisajul local: o zonă bogată în lacuri si bălţi la marginea mării.
În concluzie, studiile de arheozoologie demonstrează că potenţialul alimentar al ecosistemelor variate ce se întâlnesc în această regiune nu a rămas neexploatat de către locuitorii gumelniţeni. Adăugându–se siturilor dunărene deja studiate de noi - Hârşova, Borduşani, Luncaviţa - tell–ul de la Năvodari de pe insula La Ostrov se înscrie şi el în spiritul culturii Gumelniţa de exploatare eficace a tuturor resurselor pe care natura le poate oferi.