Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Marinescu Bîlcu |
Silvia |
responsabil |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Dumitrescu |
Stelian |
participant |
Liceul Năvodari |
Voinea |
Valentina-Mihaela |
participant |
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Radu |
Valentin |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Pătroi |
Nicolae Cătălin |
participant |
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
După o întrerupere de un an, în iulie 2002 au fost reluate cercetările arheologice în aşezarea eneolitică de pe Insula La Ostrov, lacul Taşaul (Năvodari). La săpături au participat studenţi de la Univ Ovidius - Constanţa şi Univ. Babeş Bolyai - Cluj, elevi de la Liceul Lazăr Erdeleanu - Năvodari. Pentru o mai bună înţelegere a modificărilor geomorfologice care au afectat profund aşezarea preistorică am efectuat noi sondaje: pe latura de sud-est a insulei sondajul S? (1 x 5 m = 5 m2) şi la 12 m paralel cu latura de nord-est a secţiunii S?, sondajul S? (1 x 10 m = 10 m2). De asemenea, am continuat cercetarea complexului de vase C 1 şi a locuinţei incendiate L I, extinzând suprafaţa S? (6 sectoare de 4 x 4 m = 96 m2).
Cercetarea noastră a avut ca principale obiective degajarea în suprafaţă a complexului de vase C 1 din ultimul nivel de locuire prin deschiderea sectorului st 6 şi demontarea locuinţei L I din penultimul nivel Gumelniţa A2, cunoaşterea stratigrafiei pe toată suprafaţa insulei prin realizarea sondajelor S? şi S?, sitarea sedimentului din zona menajeră exterioară locuinţei (US 1017,1053,1054) pentru realizarea unor studii interdisciplinare.
Suprafaţa S?:
Locuinţa L I s-a conservat foarte bine deoarece, la sfârşitul campaniei 2000, suprafaţa S? a fost acoperită cu folie de plastic. După îndepărtarea nivelului de distrugere – US 1013, 1014, 1015 şi 1016 – reprezentat de un strat de chirpic puternic ars, s-au delimitat următoarele amenajări: o vatră C 4 –5, un postament între vatră şi peretele de nord – C 10, un pridvor pe latura de sud a locuinţei, în faţa intrării (st 4 – 6), gropi cu lemn carbonizat provenind de la stâlpii de susţinere ai locuinţei – C 14, C 15, C 16, C 17, C 18, C 19, C 20, C 21, C 23. Locuinţa L I, orientată pe direcţia N – S, cu pridvor şi intrare pe latura de sud a avut o singură încăpere (7 x 8 m). Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei stratigrafice din interiorul locuinţei L I, în afara martorilor dintre sectoare a fost lăsat un martor (0,25 m) în zona centrală a locuinţei, perpendicular pe pereţii de est şi vest; un alt profil s-a obţinut prin secţionarea pe jumătate a vetrei şi postamentului, pe direcţia N - S; legătura dintre podea şi vatră a fost surprinsă pe profilul vetrei, după secţionarea acesteia pe sfert (E - V). Pe toate microprofilele din interiorul locuinţei s-au delimitat 3 faze constructive. Atât pentru podea cât şi pentru vatră s-a folosit aceeaşi tehnică constructivă: pe un pat de amenajare, realizat din pietriş s-a aplicat un strat de lutuială. În nivelul de distrugere şi pe podea s-au descoperit vase sparte in situ, strecurători, piese de silex (20), greutăţi de lut pentru războiul de ţesut (11) şi greutăţi pentru plasă de pescuit, tăiate în piatră, piese de os – împungătoare, mânere, fusaiole, astragale, vârfuri de corn (10).
Sedimentul din zona menajeră (US 1053, 1054) - contemporană locuinţei L I - a fost spălat în site de 0,1 şi 0,4 cm recuperându-se numeroase microlite, mărgele, oase de peşte. În acelaşi strat s-a descoperit un împungător de cupru într-o stare de conservare foarte bună.
Sub nivelul de amenajare a mormântului M 1 s-a descoperit un strat de pietre de dimensiuni mijlocii şi mari – US 1030 (-0,70 m). După demontarea acestuia s-a conturat groapa celui de-al doilea mormânt – M 2, de formă ovală, orientată pe direcţia NE – SV, care perforează podeaua US 1031 – 1061 şi o parte din postamentul C 10 al locuinţei L I (dimensiuni 1,63 x 1,51 m). În umplutura gropii US 1958 s-au descoperit urme de arsură, oase de peşte (sediment spălat prin site de 0,1 şi 0,4 cm) şi foarte puţine oase de mamifere, fragmente ceramice (pastă semifină şi grosieră), un vârf , un gratoar, o lamă de silex, o fusaiolă de şist (fragmentară). Subliniem prezenţa în acest strat a unor bucăţi de chirpic ars, fapt ce demonstrează clar posterioritatea mormântului în raport cu locuinţa L I, la fel ca şi în cazul mormântului M 1. Scheletul era orientat pe direcţia NNE – SSV, cu capul spre nord-nord-est. Poziţia acestuia este mai puţin obişnuită: întins pe spate, capul căzut pe spate fiind vizibilă doar mandibula, braţul stâng întins pe lângă corp, braţul drept ridicat până în dreptul feţei, picioarele îndoite pe partea stângă. Mormântul M 2 a fost amenajat direct peste baza de şist a insulei, sub forma unui pat de bolovani – US 1087 (-1,40 m). În dreptul craniului stânca se adânceşte, fapt ce explică poziţia neobişnuită a acestuia (căzut pe spate).
În sectoarele st 5 şi st 6 a fost demontat ultimul nivel de locuire Gumelniţa A2 (US 1028,1055), bogat în material ceramic şi piese de silex – şi al doilea nivel de locuire US 1050 si 1057, contemporan cu locuinţa L I. De asemeni, au fost demontaţi martorii dintre sectoarele 3/5, 4/6 şi 5/6. În stratul US 1028 din complexul C 1 - martor între st. 3/5, s-a descoperit o mare cantitate de material arheologic: vase întregibile, ancoră realizată dintr-un bloc de calcar, fusaiole, lame, gratoare şi o piesă foarte bine păstrată – un idol de os.
Sondajul S? (1 x 5 m) a fost realizat pe latura de sud-est a insulei, în apropierea malului scufundat. Ca şi în cazul sondajului Sß (2 x 2 m), efectuat în campania 2000, s-a observat lipsa unor niveluri de locuire. Sub stratul de humus US 2005 (grosime 0,50 m) s-au descoperit doar câteva fragmente ceramice din epoci diferite - fragmente ceramice atipice, lucrate cu mâna, având aspect rulat, fragmente de amfore.
Sondajul S?:
Pe profilele de nord-est şi sud-vest s-a observat o puternică înclinare a straturilor (pe direcţia SE – NV); în carourile 4 – 5 baza de stâncă a insulei apare la -0,65 m adâncime în timp ce aproape de mal coboară până la -1,45 m.
Situaţia stratigrafică se prezintă astfel:
- US 1000 – strat de humus, cu material ceramic amestecat (preistoric, roman, elenistic);
- US 2006 – strat de culoare maronie cu aspect granulos, amestecat cu bolovani de şist, concentraţi mai ales în carourile 1-3, fragmente ceramice de dimensiuni mici, acoperite cu o peliculă cenuşie, mâloasă; bucăţi mici de chirpic ars, piese de piatră, oase;
- US 2007 – sediment de culoare galbenă-verzuie, afânat, amestecat cu fragmente ceramice, foarte multe oase, piese de silex;
- US 2008 carourile 3-4 (-0,72 m) - sediment de culoare cenuşie, cu urme de arsură, aspect compact; conţine foarte multe fragmente ceramice, bucăţi de chirpic ars, piese de silex;
- US 2010, carourile 2-3 (-0,79 m) – sediment argilos, de culoare galbenă, tasat; foarte puţine fragmente ceramice, lamă silex, scoici;
- US 2009 - carourile 1-2 (-0,80 m) – sediment de culoare cenuşie, amestecat cu fragmente ceramice, oase;
- US 2011 – carourile 1-2 (-0,90/-0,97 m) – sediment argilos de culoare galbenă;
- US 2012 – carourile 1-3 (-1,20/-1,30 m) – sediment de culoare neagră-cenuşie amestecat cu fragmente ceramice, majoritatea de culoare neagră, bucăţi mici de şist, oase.
Descoperirile din această campanie au completat imaginea locuirii eneolitice, multe dintre ipotezele anterioare fiind argumentate stratigrafic. În acest moment putem spune cu certitudine că nu suntem în faţa unei locuiri sezoniere pe o insulă. Existenţa mai multor niveluri de locuire, a unor construcţii de dimensiuni mari, cu amenajări din piatră, bogăţia materialului arheologic precum şi varietatea speciilor de mamifere – domestice şi sălbatice – şi peşti, toate demonstrează caracterul permanent al aşezării. Lipsa unui nivel arheologic în sondajul S? precum şi piesele recoltate passim din depunerile de mâl de la baza insulei dovedesc producerea unor ample procese de scufundare şi de eroziune care au dus la distrugerea unei mari părţi din aşezarea preistorică. Recentele investigaţii geomorfologice întreprinse în zona litoralului vest-pontic dovedesc amploarea fenomenului de transgresiune marină produs în etapa finală a eneoliticului, majoritatea aşezărilor eneolitice din această regiune fiind acoperite de apă.
Materialul ceramic ca şi celelalte piese descoperite în situaţii stratigrafice clare – locuinţa L I, complexul de vase C 1 şi mormintele M 1, M 2 – se înscriu în dominantele complexului cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI, etapa finală a fazei A2. Remarcăm şi existenţa unor diferenţe, mai ales în arderea şi decorarea ceramicii, specifice aspectului cultural vest-pontic.
Rezumat:
Cercetarea noastră a avut ca principale obiective degajarea în suprafaţă a complexului de vase C 1 din ultimul nivel de locuire prin deschiderea unui sector şi demontarea locuinţei LI din penultimul nivel Gumelniţa A2, cunoaşterea stratigrafiei pe toată suprafaţa insulei prin realizarea a două sondaje, sitarea sedimentului din zona menajeră exterioară locuinţei pentru realizarea unor studii interdisciplinare.
Descoperirile din această campanie au completat imaginea locuirii eneolitice, multe dintre ipotezele anterioare fiind argumentate stratigrafic. În acest moment putem spune cu certitudine că nu suntem în faţa unei locuiri sezoniere pe o insulă.
Materialul ceramic ca şi celelalte piese descoperite în situaţii stratigrafice clare se înscriu în dominantele complexului cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI, etapa finală a fazei A2.