Năvodari | Judeţ: Constanţa | Punct: Insula La Ostrov, lacul Taşaul | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport arheozoologic privind fauna de mamifere
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 60516.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Năvodari
Localitate:
Năvodari
Punct:
Insula La Ostrov, lacul Taşaul
Localizare:
| 60516.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marinescu Bîlcu | Silvia | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dumitrescu | Stelian | participant | Liceul Năvodari |
| Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Moise | Dragoş | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Studiul materialului osteologic de mamifere provenit din tell-ul eneolitic de pe insula "La Ostrov" (Năvodari, lacul Taşaul, jud. Constanţa) - Campaniile 1999-2000
Materialul faunistic recoltat în cursul campaniilor de săpături arheologice 1999 - 2000 din ultimele niveluri Gumelniţa A2 ale tell-ului de pe insula "La Ostrov" cuprinde resturi aparţinând următoarelor grupe de animale: Mollusca, Pisces, Reptilia, Aves, Mammalia. Resturile osteologice de mamifere sunt în număr de 861 dintre care au fost determinate 445.
Amintim de asemeni şi câteva resturi osteologice umane descoperite izolat (7 fragmente de oase lungi, o ulnă, două metapodii şi o falangă). Studiul resturilor osteologice de mamifere a condus la identificarea a celor 5 specii domestice caracteristice epocii: bou (Bos taurus), oaie (Ovis aries), capră (Capra hircus), porc (Sus domesticus), câine (Canis familiaris), precum şi a 9 specii sălbatice: cal (Equus cf. caballus), bour (Bos primigenius), cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa attila), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris), castor (Castor fiber).
Mamiferele domestice deţin supremaţia, atât ca număr de resturi (73,93%), cât şi ca număr minim de indivizi (64,44%). În cadrul acestora pe primul loc se situează ovicaprinele, urmate de bovine şi suine.
Rămâne de descoperit de unde provin aceste animale, deoarece este foarte puţin probabil ca toate acestea să fi fost crescute pe insulă, dată fiind suprafaţa ei restrânsă. Posibil ca ele să provină dintr-o zonă de pe malul lacului Taşaul, unde să fi fost crescute de o altă comunitate gumelniţeană instalată acolo, cu care locuitorii insulei să fi avut relaţii strânse.
Este de la sine înţeles că nici mamiferele sălbatice nu provin de pe insulă, vânarea lor presupunând incursiuni în zonele din preajma lacului, unde existau şi perimetre împădurite, fapt dovedit de caracteristicile ecologice şi de habitat ale speciilor identificate.
Se pare că animalele, după ce erau ucise, erau aduse întregi pe insulă (probabil transportate cu bărcile), nesuferind operaţii de tranşare prealabile, dovadă fiind prezenţa resturilor osoase ale autopodului toracic şi pelvin (oasele extremităţilor), atât pentru speciile domestice, cât şi pentru cele sălbatice.
Sperăm ca rezultatele viitoarelor campanii de săpături, precum şi a unor cercetări perieghetice sistematice să aducă date importante pentru înţelegerea modului de viaţă a comunităţii gumelniţene de pe insula "La Ostrov", precum şi-a relaţiilor ei cu alte presupuse comunităţi din zonă. [Dragoş Moise]
Studiu materialului arheoihtiologic din nivelele Gumelniţa de la Taşaul - tell (insula "La Ostrov", Năvodari, jud. Constanta). Campaniile arheologice 1999 - 2000
În materialele recoltate la primele periegheze s-au identificat şi numeroase oase de peşte, iar în prima campanie de săpături din 1999 s-a hotărât realizarea unui prim studiu arheoihtiologic. Nu numai poziţia actuală, o insulă în mijlocul unui lac de apă dulce şi la o distanţă de circa 3 km de litoralul Mării Negre ne incită să studiem aceste vestigii materiale, dar şi întrebările legate de importanţa pescuitului şi a consumului de peşte. Încă de la început ne-am propus să colectăm toate oasele de peşte şi să le studiem împreună. Am ţinut cont doar ca acestea să aparţină de nivelul eneolitic. Pentru că în sectorul 4 s-a observat o abundenţă de oase de peşte s-au prelevat 70 l de sediment.
În campania 2000, de data aceasta în sectorul 5, s-a prelevat la fel un eşantion de 30 l. Ulterior acestea au fost sitate la umed prin site de 4 mm şi 1 mm.
Materialul se prezintă într-o stare bună de conservare. Este destul de friabil, dar nu foarte fărâmiţat. Permite o bună identificare până a nivel de specie şi de asemenea permite luarea măsurătorilor atât de necesare pentru reconstituirea dimensiunilor. Ca distribuţie deocamdată nu putem spune mare lucru deoarece primele structuri arheologice de abia au fost puse în evidenţă. Din această cauză nici modalităţile noastre de prelevare nu au fost punctuale decât în măsura în care ele puteau oferi o mai bogată informaţie.
Până în prezent s-au determinat 8 genuri sau specii. Ţinând cont de mediul lor de viaţă diferit am împărţit taxonii în marini, sturioni şi dorada (Sparus aurata) şi dulcicoli: crapul (Cyprinus carpio), babuşca (Rutilus rutilus), ştiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), bibanul (Perca fluviatilis) şi şalăul (Stizostedium lucioperca). Se observă dominanţa netă a speciilor dulcicole ce ating 96%. Sturionii şi dorada ocupă doar 4%. Privind aceste date deşi preliminare putem afirma încă de pe acum că pescuitul se efectua cu preponderenţă în apă dulce şi mai rar în mare sau lagună.
Alte specii cum ar fi gobiidele (guvizi) frecvent întâlnite la ţărmurile înalte cu fund stâncos, caracteristice lacului Taşaul, nu au fost deocamdată identificate nici măcar la sita de 1 mm. Comparând procentul ocupat de peştii dulcicoli (88%) din totalul de 154,673 kg obţinut în urma reconstituiri dimensiunilor ni se confirmă şi cantitativ că peştii de apă dulce sunt mult superiori celor marini.
Deşi primele cercetări arheoihtiologice suferă din lipsă de material necesar unor studii complexe, avem totuşi importante informaţii despre pescuitul şi consumul peştilor în aşezarea de pe insula "La Ostrov". Astfel, urmărind lista de specii determinate se observă apartenenţa indivizilor la două grupe distincte, marine şi dulcicole. Atât numărul de resturi, cât şi dimensiunile reconstituite sunt superioare taxonilor de apă dulce, conducându-ne la concluzia că pescuitul de bază se realiza în apă dulce, cel în mare sau lagună fiind de mai mică importanţă.
Dimensiunile mari de captură ale speciilor dulcicole ne indică o prezenţă foarte veche a lacului. Astfel de talii ar fi fost imposibil de dezvoltat în râul Casimcea. Un alt argument ar fi tocmai această grupare a taxonilor de apă dulce ce nu se pot dezvolta şi trăi într-un ecosistem lacustru instabil, supus anual la fluctuaţii mari de salinitate. Pe de altă parte speciile marine sunt rare, sugerând un pescuit intermitent şi de mai mică importanţă. Aceste consideraţii ne conduc la ideea că pescuitul se realiza pe lac şi în lagună, singurul loc unde puteau fi întâlnite aceste condiţii fiind tot lacul Taşaul şi lacul Corbu din imediata vecinătate.
Situaţia geografică imaginată arăta astfel: suprafaţa actuală a lacului Taşaul era cu apă dulce, iar cea a lacului Corbu era o lagună cu apă salmastră, perisipul pentru acest lac, ce desparte apele lagunare de apele marine, fiind intermitent cu numeroase portiţe. Desigur că această imagine a mediului înconjurător sitului, văzută doar prin prisma speciilor de peşti pescuite ar părea forţată. Tocmai de aceea admitem şi alte variante ale conformaţiei litorale care să ţină seama şi de rezultatele acestui studiu. [Valentin Radu]