Năvodari | Judeţ: Constanţa | Punct: Insula La Ostrov | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 60516.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Năvodari
Localitate:
Năvodari
Punct:
Insula La Ostrov
Localizare:
| 60516.02 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Voinea | Valentina-Mihaela | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Caraivan | Glicherie | participant | Oceanic Club, Constanţa |
| Popescu-Mirceni | Răzvan | participant | Oceanic Club, Constanţa |
| Grigoruţă | Oana | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Reluarea săpăturilor arheologice în punctul Năvodari – Insula La Ostrov (1999, 2000, 2002, 2003, 2011), integrate în proiectul de cercetare româno-polon Study of the Prehistoric and Early Mediaeval Settlements in the Casimcea River Valley in Central Dobrudja (2010 – 2013), a permis înţelegerea coevoluţiei om-mediu în zona de vărsare a râului Casimcea; modificările geomorfologice de la sfârşitul mileniului V BC au avut un impact catastrofal asupra comunităţilor umane stabilite în această microregiune.
În cadrul campaniei au fost stabilite următoarele obiective:
- continuarea săpăturilor arheologice în suprafaţa S.α, sectoarele st. 1 – 8;
- analize interdisciplinare pentru reconstituirea paleomediului şi a paleoeconomiei;
- prospecţiuni geomorfologice în zona dintre Insula La Ostrov şi Peninsula Limba Oii.
Cercetarea arheologică s-a concentrat în suprafaţa S α., sectoarele st. 1- 8, însumând 136 mp (sectoarele 1 – 6 de 4 x 4 m şi sectoarele 7 – 8 de 4 x 5 m).
Stratigrafia suprafeţei cercetate se prezintă astfel:
- între 0 - 0,30 / 0,40 m – sub stratul superficial de vegetal a apărut un nivel format din blocuri de şist, fixate într-un sediment cenuşiu, cu aspect cimentat;
- între 0,30 / 0,40 m – 0,60 / 0,65 m – ultimul nivel de locuire Gumelniţa A2 corespunde unui strat inundat, de culoare brună – cenuşie, foarte bogat în material arheologic. Nivelul a fost cercetat în sectoarele 7 – 8, US 1088 şi 1089, în suprafaţa extinsă. În sectorul 8 a fost delimitată o vatră de formă circulară C.25, iar în apropierea ei şi în colţul de est al sectorului s-au descoperit fragmente ceramice de mari dimensiuni provenind de la cel puţin două vase de provizii. Bogăţia materialului arheologic din acest nivel – alături de ceramică piese de silex, piatră şi os, finite şi în curs de prelucrare – sugerează părăsirea în grabă a aşezării, probabil în momentul inundării ei. Lângă profilul de SE al sectorului, sub blocurile de piatră, la adâncimea de 0,45 m s.a conturat o groapă C.26, ovală (1,20 x 1,40 m) umplută cu şist de mici dimensiuni. Pe fundul gropii a apărut o mică cistă realizată din bucăţi de şist înfipte vertical, avînd partea interioară cu urme de chirpici. Această amenajare sugerează folosirea gropii pentru fixarea unei bârne de susţinere a unei construcţii de mari dimensiuni.
- între 0,60 / 0,65 m – 0,95 m – a doua secvenţă de locuire Gumelniţa A2 (de sus în jos), căreia îi aparţine şi locuinţa L.1. Partea superioară a acestui strat are aspectul unui nivel de abandon – de culoare maronie, amestecat cu bucăţi de chirpici de dimensiuni mici şi foarte mult material arheologic: ceramică, piese de silex, calcar, os, lut. Sub acest strat s-a delimitat nivelul de distrugere bucăţi mari de chirpici, arse puternic, provenind de la pereţii prăbuşiţi ai locuinţei L.1. Unele fragmente prezintă urme de vopsea albă. Printre bucăţile de chirpici şi sub ele s-au descoperit vase sparte in situ (unele pictate cu grafit), fragmente de râşniţă, lame şi gratoare de silex, percutoare de calcar, greutăţi de lut, împungătoare de os.
Complexe arheologice:
Vatra C.25 de formă ovală, sectorul st. 8, adâncimea 0,53 / 0,80 m, US 1091 gardina realizată din blocuri de şist înfipte vertical, US 1092 - două rânduri de lipitură foarte subţiri arse superficial, US 1107 – patul de amenajare, realizat din sediment amestecat cu foarte multe scoici pisate.
Groapa C.26, sectorul st. 8, adâncimea 0,45 / 0,90 m, dimensiuni – 1,20 x 1,40 m, US 1105; umplutura gropii – bucăţi foarte mici de şist şi foarte puţine fragmente ceramice şi oase de animale.
Locuinţa L.I a fost observată în malul de NV al insulei, puternic erodat datorită creşterii nivelului lacului (zona de plajă formată din şist, vizibilă în 1999 a fost inundată, apele lacului ajungând, în prezent, până în malul abrupt cu depuneri sedimentare). Orientată pe direcţia N – S, cu o singură încăpere şi cu un pridvor pe latura de sud, în dreptul intrării, locuinţa aparţine primei secvenţe de locuire care acoperă direct martorul de şist al insulei. Secţionarea podelei şi a vetrei în st.1 a permis surprinderea detaliilor constructive. Podeaua locuinţei a fost realizată dintr-un strat de argillă nisipoasă, curată, foarte bine tasată, aşezată direct peste baza de şist a insulei. Pentru amenajarea vetrei s-au folosit plăci de şist. De formă aproape pătrată (l = 1,80 m), vatra C.4 are gardina realizată din plăci de şist, de dimensiuni apropiate, fixate vertical; în exterior, pe latura de sud, pentru întărirea bazei a fost realizat un pavaj tot din plăci de şist.
Aşezarea gumelniţeană de pe Insula La Ostrov a fost abandonată în momentul inundării rapide a peninsulei, astăzi în mare parte acoperită de apele Lacului Taşaul. Părăsirea în grabă a aşezării este sugerată de bogăţia şi varietatea inventarului arheologic descoperit în nivelul inundat (US 1088, 1089), situat imediat sub stratul de pietre. Materialul ceramic Gumelniţa A2 final şi importurile Cucuteni tip C situează acest moment la sfârşitul mileniului V BC, contemporan cu inundarea aşezărilor eneolitice din zona litoralului bulgăresc (L. Varna - Beloslav, Golful Sozopol)
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- extinderea cercetărilor arheologice în zona de NV a insulei La Ostrov;
- reconstituirea paleoeconomiei pe baza analizelor arheozoologice, ihtiologice şi palinologice ;
- reconstituirea proceselor geomorfologice şi evoluţia reliefului în microregiunea Taşaul – Gargalâc;
- continuarea prospecţiunilor geomorfologice în jurul Insulei La Ostrov şi Peninsula Limba Oii.
Bibliografie: