Năeni | Judeţ: Buzău | Punct: Zănoaga | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Udrea | Luminița | participant | Facultatea de Ştiinţe Economice Ploieşti |
| Constantinescu | Mihai | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sârbu | Dorin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Cristea | Bogdan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Motoc | Ioana | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Vasilescu | Tiberiu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Obiectiv: Aşezarea din epoca bronzului, cultura Monteoru, situată în punctul Năeni-Zănoaga - Cetatea 1, pe raza localităţii Năeni, com. Năeni, jud. Buzău. Concomitent s-a avut în vedere ridicarea topografică a întregului complex Năeni-Zănoaga, pentru un perimetru cu suprafaţă de 13,5 ha.
Săpătură exhaustivă pentru studierea caracterului locuirii. Cercetările din 2004 le-au continuat pe cele din campaniile 2000-2003.
Finanţarea: MJ Buzău cu fonduri din partea Consiliului Judeţean şi fonduri puse la dispoziţie de MCC.
La începerea cercetărilor staţiunea se găsea practic în bună regulă, exceptând câteva gropi făcute de către căutătorii de comori locali. Întregul platou pe care se găseşte staţiunea se află în proprietate privată, astfel că alte deranjamente, minore de altfel, au fost prilejuite de cositul şi strânsul fânului.
În continuarea săpăturilor din anii precedenţi s-a cercetat, prin două suprafeţe şi o nouă secţiune, toate orientate N-S Şi dispuse perpendicular pe marginea nordică a aşezării, un sector larg situat în jumătatea răsăriteană a staţiunii, scopul urmărit fiind locuirea şi caracterul ei în punctul Cetatea 1. Staţiunea din punctul Cetatea 1 face parte dintr-un vast complex de locuire aparţinând culturii Monteoru cu o secvenţă stratigrafică ce cuprinde nivele de la începutul grupei Monteoru şi până la finele ei. Pe Cetatea 1 au fost puse în evidenţă în cursul săpăturilor din anii 1982-1986 şi 2000-2003 o serie de complexe cu o funcţionalitate deosebită - atelier de prelucrat osul şi cornul, materiale atestând o activitate metalurgică, atelier de cioplit silex, complexe de cult - care ridică problema caracterului acestei staţiuni în cadrul complexului Năeni-Zănoaga. În campania 2003 au fost descoperite resturile unei construcţii cu pereţi din chirpic cu ornamente plastice, mai multe resturi de vetre care punea în evidenţă o altă structură cu un caracter aparte. O altă problemă urmărită a fost secvenţa stratigrafică pe Cetatea 1. Cum noile suprafeţe de cercetare intersectau secţiunile mai vechi din anii 1982-1986, s-a avut în vedere şi verificarea observaţiilor mai vechi.
Situaţia stratigrafică: pe profilul de E al S. II s-a observat că imediat sub vegetalul actual, se întinde o depunere negru-măzăroasă, foarte afânată, groasă de cca. 0,2 m în medie, cu material specific ultimei etape a culturii Monteoru. Imediat sub aceasta se găseşte un strat de bolovani de calcar, gros de 0,2-0,3 m, printre care se găsesc atât materiale monteorene târzii cât şi complexe păstrate integral sau parţial, în principal fiind vorba de vetre. Dedesubtul acestei depuneri de bolovani se găseşte un strat cenuşiu pigmentat cu chirpic, cu mult material specific stilului M. IIa-Ia, printre cioburi fiind găsite fragmente de chirpici cu urme de pari şi nuiele, oase de animale, instrumente din os şi un ac de tipul Rollenadel, cu tija curbată. Depunerea cenuşie este traversată de straturi subţiri din pietre de calcar. Săpătura neajungând la solul viu, profilul a fost conservat la sfârşitul campaniei. În cursul cercetării a fost descoperită o vatră cu un diametru de cca. 1,5 m. Vatra era suprapusă de un nivel arheologic in care s-a găsit un vas de dimensiuni mari cu un decor specific stilului M. Ib.
În S. III s-a ajuns cu cercetarea pe depunerea cu bolovani. Peste bolovani au fost descoperite două resturi de vetre - lipitură de lut ars la roşu-cărămiziu - cu diametre de 1,1-1,3 m. Materialul arheologic adiacent, între care se distinge specia ceramică cu suprafaţa brăzdată cu măturica - Besenstrich - alături de forme monteorene târzii cu totul tipice. Una din problemele ivite în cursul cercetării este aceea a bolovanilor, ce par a proveni de la demolarea unor structuri ce vor fi fost plasate pe partea cea mai înaltă a platoului Cetăţii 1, structuri care însă nu s-au mai păstrat. Soluţionarea acestei probleme a rămas ca sarcină a campaniei viitoare.
La V de S. II s-a mai deschis o suprafaţă de cercetare care a intersectat parţial vechile suprafeţe S.I L-M din anul 1986. Săpătura veche ajunsese la un nivel pe care se găseau cioburi de stil M.Ic3. În cursul campaniei din 2004 s-au identificat patru grămezi de bolovani dispuse la colţurile unei suprafeţe rectangulare cu dimensiunile de 2,2 x 2 m. În acest perimetru se găseau urmele unei vetre dezafectate şi porţiuni de lut galben, foarte probabil de la o podea. Cele patru grămezi de bolovani, care avea fiecare în mijloc câte o gaură cu diametre de 0,08-0,1 m au susţinut după toate probabilităţile câte un par. În jur s-au găsit fragmente de chirpici cu urme de nuiele, astfel că structura identificată pare să fi fost o construcţie de suprafaţă, iar faptul că parii de la colţuri au fost asiguraţi cu bolovani îngrămădiţi la baza lor se explică prin aceea că întreaga locuire de pe Cetatea 1 se găseşte pe un deal calcaros, stânca solidă nepermiţând săparea unor gropi de par obişnuite. Materialul ceramic adiacent aparţine stilului M. I4-2, dar situaţia nu a fost complet studiată, soluţia rămânând a fi găsită în campaniile viitoare.
O bună parte din activitatea din cursul campaniei 2004 a fost dedicată ridicării topografice a complexului Năeni-Zănoaga. După stabilirea reperelor s-a efectuat ridicarea pentru o suprafaţă de 13,5 ha, fiind incluse astfel punctele Cetatea 1, Cetatea 2, Aşezarea 3, Aşezarea 4 şi Aşezarea 5. Cu aceeaşi ocazie au fost materializate în teren borne pentru ridicarea prin triangulaţie a planurilor curente de lucru, care să fie apoi racordate la ridicarea topografică de ansamblu. S-a constituit o bază de date care a însoţit ridicarea topografică redactată în format digital (accesibilă prin AUTOCAD 2000) ca şi în format clasic. Ridicarea a fost efectuată de către o firmă specializată din Buzău pe baza unui contract încheiat cu MJ Buzău, instituţie la care se păstrează documentaţia grafică şi digitală iniţială. Copii autorizate ale ridicării topografice - în format digital şi clasic - au fost depuse la MCC.
Pe baza ridicării topografice se intenţionează ca, prin intermediul MJ Buzău, să se extindă suprafaţa rezervată arheologic pentru situl de la Năeni. În momentul de faţă regimul din punct de vedere patrimonial al staţiunii nu este foarte clar, terenul nefiind încă scos din circuitul agricol.
Toate observaţiile de şantier făcute în cursul cercetărilor au fost consemnate în Jurnalul de şantier. Pentru secţiunile şi suprafeţele deschise au fost redactate planuri succesive la scara 1/20, iar pentru complexele descoperite ca şi pentru unele porţiuni din suprafeţele cercetate s-au redactat planuri la scara 1/10, iar acolo unde a fost cazul şi profile la aceiaşi scară. Materialul arheologic a fost înregistrat în catalogul şantierului.
Documentaţia grafică a fost completată cu documentaţie foto obişnuită şi digitală. Toate imaginile au fost între timp stocate în format electronic şi organizate în cadrul bazei de date Năeni a colectivului arheologic.
Tot materialul arheologic a fost spălat, marcat şi ambalat pe şantier. După încheierea cercetărilor întregul material a fost transportat şi depozitat la MJ Buzău. Deja o parte a acestui material a fost prelucrată -fişat, desenat, înregistrat în inventar. [I. Motzoi-Chicideanu, D. Sârbu]