Năeni | Judeţ: Buzău | Punct: Zănoaga | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 47863.01 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Năeni
Localitate:
Năeni
Punct:
Zănoaga
Sector:
Sectorul Cetatea 1
Localizare:
| 47863.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciuculescu | Constantin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sârbu | Dorin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Vasilescu | Tiberiu | responsabil sector | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
În anul 2000 au fost reluate cercetările de pe Cetatea 1, întrerupte în anul 1986, cu scopul obţinerii unui profil transversal, pornind de la creasta stâncoasă a dealului şi mergând până la versantul de nord, acolo unde este situată locuirea monteoreană, şi cercetarea în plan a acesteia. În acest sens au fost deschise secţiunile S II şi S III de câte 8 x 3 m respectiv 20 x 3 m. Cercetarea secţiunii S II a fost epuizată în 20011, cercetarea concentrându-se în acest moment în S III.
Începută în 2001, S III este orientată 5800‰ NV – 2600‰ SE (busolă cu 6400‰) şi intersectează parţial şirul de secţiuni S I, săpate între 1982-1986, în dreptul lui S IM şi S IN. Anul trecut cercetarea s-a oprit în momentul în care se ajunsese la o cotă medie de -0,4 m, fiind săpat un strat de pământ negru-măzăros, aflat imediat sub vegetal, şi ajungându-se la stratul de bolovani de piatră înregistrat şi în S II.
Deşi nu s-a ajuns pe toată suprafaţa la solul viu, stratigrafic, de sus în jos, s-au putut face următoarele observaţii: sub stratul vegetal se află un strat de pământ negru-măzăros, cu grosimea variind între 0,10 m şi 0, 30 m (de la sud spre nord); la baza lui, pe toată suprafaţa se întinde o "pânză" de bolovani având grosimea între 0,15 m şi 0,40 m care stau tot în negru-măzăros. Acesta, în partea de sud, spre creasta stâncoasă a dealului se sprijină direct pe solul viu, aici stânca nativă a dealului, iar spre nord merge până la marginea dealului, pe panta acestuia. În această zonă stratul suprapune bolovani de mai mari dimensiuni, situaţi într-un pământ maroniu, care par să aibă rolul de a "susţine" pe loc pânza de pietre. Sub stratul de bolovani, în partea centrală şi de nord a secţiunii se află un strat de pământ maroniu-deschis cu mult pigment de chirpic. La partea superioară a acestuia, se află un al doilea strat de pietre, mult mai subţire, situat la aproximativ -0,05 –0,12 m sub primul rând de bolovani.
Materialul arheologic din primul strat de pietre, este compus din ceramică, piese litice şi din os, oase de animale, şi bucăţi de chirpici. Nu s-a putut identifica un complex arheologic, totuşi au fost înregistrate câteva zone în care se concentrează foarte multe fragmente ceramice, asociate cu bucăţi de chirpic şi pietre arse. Astfel, în partea de sud a secţiunii, spre creasta stâncoasă au fost observate două grupuri de cioburi (notate Grupul 1 şi Grupul 2) provenind de la mai multe vase. Acestea se aflau printre pietre, unele din fragmente fiind acoperite de bolovani de mari dimensiuni. Cioburile din Grupul 1 proveneau de la un vas de "ofrandă", de la două vase de mari dimensiuni (unul dintre ele decorat cu brâu continuu), şi de la o ceaşcă. Sub acestea era o masă de chirpic cu diametrul de aproximativ 25 cm, care se afla situată pe alte pietre şi de sub care au mai apărut câteva fragmente ceramice de la vase de uz comun. Tot cu acestea au apărut mai multe oase şi un fragment de corn. Grupul 2 de cioburi se afla situat la aproximativ 1 m nord de primul grup şi se întinde pe aproximativ 0,80 m2, fiind compus din fragmente de la un vas de "ofrandă", un fragment din peretele şi toarta unui vas decorat cu nervuri în relief care coboară sub toartă, şi fragmente dintr-o ceaşcă din pastă fină decorată cu incizii fine sub formă de "ghirlande" şi "cusături", specifice stilului M IIb. În caroul 9, la aproximativ -0,5 m, a apărut o ceaşcă din pastă fină de culoare cărămizie, cu toartă supraînălţată, ruptă din vechime, decorată cu caneluri, "ghirlande" şi "cusături" realizate prin incizie. Dealtfel majoritatea ceramicii din stratul de bolovani şi cel de dedesubt este specifică stilului final al culturii Monteoru, mai apărând însă şi numeroase fragmente ceramice decorate în stiluri anterioare (Ic2 – Ia). Referitor la acestea este posibil să provină de la amenajările anterioare, deranjate de etapa finală a locuirii, dar nefiind terminată săpătura nu putem preciza în ce măsură este o ipoteză susţinută pe fapte reale.
Spre centrul secţiunii, în caroul 4, a apărut stând chiar pe stânca nativă şi fiind acoperite de bolovani, fragmente ceramice provenind de la mai multe vase. Suprafaţa ocupată de acestea este de mici dimensiuni (aproximativ 0,25 m2), cioburile fiind puse practic unul peste altul. Printre cioburi au apărut şi fragmente mici de chirpici şi câteva pietre arse. În plan nu s-a putut observa dacă toate acestea erau depuse într-o groapă sau, stând pe solul viu (stânca), au fost ulterior acoperite de stratul de bolovani.
Tot în acest nivel de bolovani au fost descoperite un fragment de căţel de vatră reprezentând o figurină zoomorfă (un berbec) puternic arsă secundar şi un topor de corn.
Materialul ceramic din stratul următor, maroniu-deschis pigmentat, prezintă aceleaşi caracteristici ca şi cel anterior. În zona caroului 8 au apărut resturile unui vas de mari dimensiuni, din pastă grosieră, cu buza dreaptă care era spart pe loc. Tot în aceeaşi zonă a apărut un capac, din pastă fină, de culoare neagră cu suprafaţa lustruită cu o protuberanţă circulară în partea centrală.
La finalul campaniei, în caroul 7, lângă profilul de est, la aprox. -0,90 m a ieşit un fragment de lutuială galbenă ce pare să provină de la o podină a unei construcţii ce se continuă la est de S III. Aceasta şi relaţia cu amenajările din etapele mai vechi, documentate în săpăturile din anii 1982-1986 urmează să fie cercetată în campania următoare. [Tiberiu Vasilescu]