Năeni | Judeţ: Buzău | Punct: Zănoaga | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 47863.01 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Năeni
Localitate:
Năeni
Punct:
Zănoaga
Sector:
Sectorul Cetatea 2
Localizare:
| 47863.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciuculescu | Constantin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sârbu | Dorin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Negoiță | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Constantinescu | Mihai | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Mălancioiu | Raluca | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Vasilescu | Tiberiu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea s-a concentrat asupra complexului de locuire din epoca bronzului, cultura Monteoru, situat în punctul Zănoaga. Săpăturile au continuat pe cele din anii precedenţi în sectoarele Cetatea 1 – locuirea din ultimele etape ale culturii Monteoru – şi Cetatea 2 – locuirea din primele etape ale culturii Monteoru1.
1. Sectorul Cetatea 2
În campania din anul 2002 cercetarea a urmărit în principal locuirea din bronzul timpuriu, fiind continuată săpătura în suprafaţa S IV-K, pentru verificarea situaţiei stratigrafice, iar apoi pe platou prin deschiderea unei noi suprafeţe denumite S XIII, cu dimensiunile de 9 x 3 m, paralelă cu S XII, scopul noi suprafeţe fiind de a completa datele privind locuirea din bronzul târziu şi, mai ales, din sec. IV p. Chr. identificate în campaniile precedente.
Suprafaţa S IV-K
În campaniile 2000-2001 fusese surprinsă o "îngrămădire" de bolovani în colţul de sud-vest al secţiunii, la cota de -2,70 m. În chip evident bolovanii făcuseră parte dintr-o structură, azi distrusă, posibil un soi de fundaţie pentru o locuinţă de suprafaţă. Bolovanii zăceau pe un lut galben fiind asociaţi cu material ceramic tipic nivelului Zănoaga II (= Monteoru Ic4-1/2). Către est de grupul de bolovani au fost descoperite resturile unei vetre, distrusă din vechime. Din punct de vedere stratigrafic nu se observă cu claritate raportul dintre depunerile Zn I şi cele Zn II. Pentru clarificarea situaţiei s-a făcut o mică secţiune care a tăiat de la est la vest grupul de bolovani şi restul de vatră. Pe profilul de nord al secţiunii s-a putut observa că de la nivelul bolovanilor a fost săpată o groapă, adâncă de -0,40 m, care a avut în umplutură fragmente de chirpic şi resturi de la o vatră pe care a distrus-o, groapa tăind o depunere galben-cenuşoasă situată sub nivelul de poză al bolovanilor. Această depunere surprinsă pentru prima dată în jumătatea de vest a secţiunii S IV-K, atât prin poziţia sa stratigrafică cât şi prin materialul ceramic ce-i aparţine documentează nivelul Zn I. nivel ce în această porţiune a săpăturii a fost "răzuit" de amenajarea cu bolovani a nivelului următor. Către nord s-a observat că nu toţi bolovanii aparţin acestui din urmă nivel. Astfel chiar peste solul viu, reprezentat de un lut galben cu pete verzui, a fost descoperită o lespede mare din gresie cu urme de arsură, lespede ce aparţine celui de mai jos nivel. În afara acestei situaţii stratigrafice, de anume importanţă, ea confirmând observaţiile din campaniile anterioare, au mai fost cercetate resturile de locuire ale nivelelor Zn IIa–b reprezentate prin bucăţi de chirpici răspândite, cioburi, oase de animale şi pietre de râu. Către est s-a ajuns la nivelul de bolovani de calcar şi gresie care se întindeau pe suprafaţa pantei imediat sub cele mai vechi depuneri din epoca bronzului. Materialul arheologic este constituit în cea mai mare parte din ceramică oase de animale, obiectele din piatră fiind ceva mai rare. Se remarcă cele de uz din pastă cu calcar pisat, decorate cu alveole sau crestături pe buză şi uneori cu proeminenţe plastice sub margine. Din categoria fină formele cele mai bine reprezentate sunt ceştile cu toartă trasă din buză supraînălţată, formă specifică nivelelor Zn IIa şi b, castroanele cu buza lăţită sau teşită, cu nervuri sau aplicaţii plastice pe buze, amforele cu corp bitronconic cu proeminenţe sau torţi tubulare. Au mai fost găsite şi două roţi miniaturale de car, din lut. În cursul campaniei din anul 2002 săpătura în suprafaţa S IV-K s-a apropiat de sfârşit, în campania viitoare urmând a se face înregistrarea grafică a profilelor şi ultimele observaţii.
Suprafaţa S XIII
Platoul Cetăţii 2 constituie încă sectorul cel mai puţin cercetat al punctului respectiv, principalele probleme de rezolvat fiind precizarea caracterului locuirii în bronzul târziu, a raportului acesteia cu mormântul triplu descoperit în campania din 19932, apoi a locuirii din secolul IV p. Chr., locuire al cărei caracter nu este pe deplin definit, descoperite fiind până acum doar gropi, dintre care unele au avut schelete de câini depuse pe fund. Pentru aceasta a fost trasată secţiunea XIII.
Imediat sub solul vegetal, se întindea un strat de pământ negru, gros în medie de 0,10 – 0,20 m, iar sub el la circa –0,25 –0,50 m, pe un strat de pământ galben nisipos au fost identificate 7 complexe ce apăreau pe grund sub forma unor pete de formă circulară de culoare neagră. Cu excepţia Cpl 3/2002 şi 5/2002, toate celelalte se găseau parţial sub profilele secţiunii. Nivelul de săpare al acestor gropi nu a putut fi surprins cu exactitate ele pornind din depunerea neagră, situaţie care s-a observat şi în campaniile anterioare. O excepţie o constituie Gr 1 a cărei umplutură de culoare cafenie era acoperită de depunerea neagră, ceea ce o situează, cel puţin stratigrafic, anterior celorlalte complexe. Mai trebuie adăugat faptul că depunerea neagră suprapunea o altă depunere de culoare castaniu-cafenie din care s-au mai păstrat doar câteva porţiuni sub forma unor lentile.
Groapa 1 – a fost surprinsă pe sfert în colţul de sud-vest al secţiunii. A avut probabil un diametru de 1,20 – 1,50 m, iar în profil s-a dovedit a fi fost lărgită către fund, la –0,78 m. Din umplutura de culoare cafenie nu au fost adunate decât câteva cioburi cu totul atipice.
Groapa 2 – era de fapt o alveolare a depunerii negre, fără semnificaţie arheologică.
Groapa 3 – de formă circulară, cu un diametru de 1,20 m, avea la partea superioară o grămadă de bolovani de gresie, de dimensiuni mari dintre care unii prezentau urme de arsură. Adâncă de 1,50 m, avea în profil un contur ce sugera că a fost circulară. Umplutura a avut o culoare neagră cu pete de nisip galben, iar materialul arheologic descoperit constă din câteva cioburi dintre care unul provenea de la un castron specific secolului IV p. Chr., precum şi câteva oase de animal, specia neputând fi precizată.
Groapa 4 – a fost surprinsă sub profilul de sud al secţiunii, ca o pată de formă semicirculară cu un diametru de 0,76 m la gură şi de 1,14 m la fund, groapa fiind evazată, aşa cum s-a putut vedea pe profil. În umplutura de culoare neagră s-a descoperit un bolovan sub care se găseau mai multe fragmente ceramice cu totul specifice secolului IV p. Chr. Pe fund, la –1,26 m, se găsea o lespede de foarte mari dimensiuni.
Groapa 5 – de formă circulară cu un diametru de cca. 1,90 m, a avut la gură o îngrămădire de bolovani de mari dimensiuni (unii de peste 1 m lungime) care se continuau şi în umplutura de culoare neagră. Datorită numeroşilor bolovani groapa nu a putut fi secţionată decât până la adâncimea de -1,70 m. În secţiune s-a observat că pereţii coborau vertical, dar nu este exclus ca fundul să fi fost lărgit. Din umplutură s-au recuperat cioburi de secol IV p. Chr. şi câteva oase de animal.
Groapa 6 - de formă semicirculară, fiind surprinsă parţial sub profilul de nord al secţiunii, a avut o umplutură tot de culoare neagră pătată. Adâncimea a fost de -0,80 m. Nu s-a găsit material arheologic.
Groapa 7 - de formă circulară la gură, cu un diametru de 0,90 m, în secţiune s-a dovedit că avea o formă evazată, diametrul la fund fiind de 1,30 m. Adâncă de -1,70 m, groapa avea câteva pietre în umplutură şi o dungă de arsură neagră. Din groapă au fost adunate câteva cioburi atipice.
Complexele de secol IV p. Chr. descoperite în secţiunea S XIII se adaugă celor identificate în anii precedenţi. În stadiul actual al documentării este încă greu să ne putem pronunţa asupra caracterului "locuirii" de secol IV p. Chr. de pe platoul Cetăţii 2 de la Năeni-Zănoaga, pe de-o parte dat fiind numărul mare al gropilor cu un caracter deosebit, fie prin structura lor, fie prin prezenţa oaselor de câini sau de cal, iar pe de altă parte prin lipsa unui alt complex similar în aria descoperirilor de secol IV p. Chr.[Ion Motzoi-Chicideanu, Dorin Sârbu]
Rezumat:
Cercetarea s-a concentrat asupra complexului de locuire din epoca bronzului, cultura Monteoru, situat în punctul Zănoaga. Săpăturile au continuat în sectoarele Cetatea 1 – locuirea din ultimele etape ale culturii Monteoru – şi Cetatea 2 – locuirea din primele etape ale culturii Monteoru1. Materialul arheologic este constituit în cea mai mare parte din ceramică oase de animale, obiecte din piatră, bucăţi de chirpici. Au fost descoperite mai multe complexe şi gropi.