Murighiol | Judeţ: Tulcea | Punct: La Cetate | Anul: 2011


Descriere:

Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 160920.02 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Murighiol
Localitate:
Murighiol
Punct:
La Cetate
Toponim:
Halmyris
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Zahariade Mihail responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Nuţu George participant Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Topoleanu Florin George participant Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Creţulescu Ioana participant Instiuție Nedefinită
Mureşan Lucian participant Instiuție Nedefinită
Raport:
În cadrul proiectului intitulat «Portul antic de la Halmyris » care implică cercetări arheologice sistematice şi interdisciplinare în zona portului propriu-zis dar şi în interiorul cetătii, pe latura de est, în scopul identificării raportului arhitectonic şi cronologic între exteriorul şi interiorul fortificaţiei în aceast perimetru, în anul 2013 au fost trasate şi cercetate, în interiorul arealului fortificat, perpendicular pe zidul estic de incintă, şapte secţiuni notate Int. Inc. Est. (Interior Incintă Est), S 3 –S 7. S 3, S5 si S 6 au fost trasate perpendicular pe zidul de incintă, în timp ce S 4 a fost deschisă perpendicular pe S 3 şi ulterior extinsă în vederea identificării eventualelor structuri şi a străzii care împreună conduc spre intrarea în Turnul no. 2 (T 2). În S3, pe o distanţă de 5 m (S 3 C-E) se dezvoltă o stuctură alcatuită din pietre plate, neregulat şi denivelat asezate, dar iniţial formând aparent un pavaj consistent şi foarte bine alcatuit. Plăcile, de dimensiuni mici şi mijlocii, de şist şi calcar, sunt asezate pe un pat de pietriş şi nisip având ca fundaţie un pământ bine bătătorit. In S 3 A-B a fost descoperită latura de nord a unui edificiu care în S 3 B prezintă o curbură care continuă în S 5. Zidul edificiului, lat de 70 cm, este alcătuit din pietre de dimensiuni mici şi mijlocii legate cu pământ. Structura constructivă este îngrijit executată, blocurile alternând cu blochete de 30-40 cm lungime. Edificiul continuă şi în S 5, dar traseul curb al zidului, sesizat în S 3, se transforma în latură dreaptă orientată către sud. In S 5, pavajul de pietre contactează zidul edificiului. In mijlocul edificiului a fost descoperit un pilon central. Edificiul prezinta o latură dreaptă spre est ceea ce crează un unghi drept cu latura curbată în S 3 C-E. Ea pare să fie paralelă cu zidul de incintă estic, dar va trebui verificată în campania din 2014. Zidul de vest al edificiului, paralel cu incinta de est, se prelungeste din S 3 în S 5 şi aparţine evident aceleiaşi structuri. În S 6 A-B, un zid (Z 1) din blochete de şist legate cu pământ conţine bolovani de dimensiuni mici şi mijlocii dar şi insertii de cărămizi. El se adosează de incinta de est. Înălţimea păstrată a zidului este de 60-65 cm. Deasemenea, înalţimea păstrată a zidului de vest a edificiului în S 3 şi S 5 este de 60-70 cm. În S 6 A-B, a fost identificată suprapunerea de către Z 1 a unui zid anterior (Z 2), lat de 80 cm. Suprapunerea apare evident datorită existenţei unor blocuri de piatră aparţinând Z 1, a cărui duct deşi încetează în dreptul Z 2, se observă cum îl suprapune pe acesta (S 6B). Z 1 pare să continue spre vest şi după ce suprapune Z 2 se ţese de latura de vest a edificiului (S 6 C). În acest caz, Z 2 ar reprezenta prima fază de construcţie în cadrul edificiului, iar Z 1 faza a doua. Este de notat că pe latura de sud a Z 1, între Z 2 şi incinta de vest a edificiului, blochetele din structura sunt aşezate vertical. Am remarca faptul că Z 2 ar putea face parte dintr-un edificiu iniţial pe incinta de est, în care caz el ar reprezenta latura lui de est. El a fost demantelat, aşa cum arată situaţia din S 5 unde prelungirea ei nu mai apare. Rezultă că latura ei de nord a fost demantelată. Baraca a putut avea o extensie pe axul E-V. La 40 cm de incinta edificiului, Z 1 prezintă o intrare lată de 1m. Se poate considera ca Z 1 este un zid desparţitor între area de N (I) şi cea de S (II) a în- tregului edificiu. Într-o fază ulterioară, întrarea a fost blocată cu bolovani legaţi cu pământ. În S 7, lângă zidul edificiului, adosat de zidul de incintă, a apărut un cuptor cu întrebuinţare casnică (pâine, gătit ?) rectangular, cu baza din blocuri de piatră rectangulare. Cupola apare prabuşită in interior. Gura cuptorului este lată de 25 cm şi conţine urme de lemn ars. In interior şi exterior s-a descoperit ceramică databilă în secolul VI. Din cercetările întreprinse până în prezent, se pot trage următoarele concluzii: 1. Zidul edificiului adosat de incinta de est prezintă două faze constructive. Faza 1, în ordine cronologică, este alcătuită dintr-un şir de blochete paralelipipedice late de 30-40 cm, regulat dispuse, cu lungimi de 10-20 cm. În cadrul cercetărilor ulterioare, sondajele vor identifica adâncimea fundaţiei. Faza II conţine blocuri de dimensiuni mari şi mijlocii, în general paralelipipedice, cu incercări de regularizare a asizelor. 2. Este foarte probabil câ pavajul din pietre regulat tăiate din afara edificiului să reprezinte amenajarea unei pieţe, cu o suprafaţă probabil apreciabilă care se extinde probabil spre vest şi sud şi care vor fi cuprins întregul areal până la clădirile de lângă basilica episcopalis. Or, în acest caz, edificiul cu colţul curbat adosat incintei de est să capete funcţii mai degrabă economice decat militare (baracă). Este de altfel important de subliniat că piaţa se deschide spre sud de poarta de nord-est dar în imediata ei apropiere. Perspective pentru 2014. Dată fiind importanţa suprafeţei considerabile a arealului investigat în 2013 prin cele şapte secţiuni, în anul 2014 vom continua investigaţia începută prin degajarea în suprafaţă a întregului spaţiu şi delimitarea lui în teren, concomitetnt cu urmărirea situaţie de legatura între edificiile din interior şi accesul spre poarta de nord-est şi turnul no. 2.