Murighiol | Judeţ: Tulcea | Punct: La Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Cetate;
Cod RAN:
| 160920.02 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Murighiol
Localitate:
Murighiol
Punct:
La Cetate
Sector:
Turnul 11
Toponim:
Halmyris
Localizare:
| 160920.02 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Olariu | Cristian | responsabil sector | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Baba | Daniela | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Tănase | Claudiu | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În cursul anului 2008 s-a încheiat un accord de colaborare între dr. Mihail Zahariade, responsabil ştiinţific al sitului arheologic Halmyris (Murighiol, jud. Tulcea) şi dr. Cristian Olariu, ca reprezentant al FIB. În conformitate cu prevederile acestui acord, s-a convenit ca FIB să-i fie alocat spre cercetare sectorul intitulat formal "Sector T (turnul) 11".
În vederea identificării în teren şi a extinderii cercetărilor arheologice din situl Halmyris, în sectorul T11 a fost deschisă o secţiune, S1, având orientarea E - V şi dimensiunile de 5 x 2,50 m. Timpul avut la dispoziţie, ca şi fondurile extrem de limitate au permis doar o adâncire până la -0,40 m în respectiva secţiune. Cu această ocazie, a fost dezvelită o porţiune din zidul de incintă al cetăţii antice, orientat transversal pe secţiune (aşadar, N - S), ce avea o grosime de 3,70 m. Zidul era realizat din blochete fasonate de dimensiuni variabile, în medie cu o lungime de 0,20 m, legate cu mortar (format din nisip, var şi cărămidă pisată).
În interiorul turnului (spre V), s-a ajuns până pe un nivel de călcare păstrat fragmentar, format din pământ galben bine tasat. În extremitatea de V a secţiunii şi intrând în profil, a fost descoperit şi cercetat un cuptor de forma aproximativ elipsoidală, care a fost curăţat cu mare atenţie. În interior au fost descoperite fragmente ceramice romane târzii, provenind atât de la amfore, cât şi de la vase folosite pentru gătit (vasa coquinatoria).
În anul 2009, s-a continuat cercetarea în S1. Astfel, secţiunea a fost prelungită spre E cu încă 3 m, pentru a analiza relaţia între zidul de incintă (care iniţial intra in profilul de est) şi interiorul cetăţii. Cercetarea din S1 a scos la iveală o situaţie extrem de interesantă.
Din punct de vedere stratigrafic, au fost identificate până acum trei niveluri de locuire intramurană, respectiv 10-121.
Ultimul strat de locuire identificat în S1 este reprezentat în interiorul turnului de podeaua din lut galben bine bătătorit, spartă pe alocuri de pietre căzute din zidul de incintă sau zidul turnului. Ea se găseşte la -0,40 m, continuă pe zidul de incintă, unde în partea de est, de la -0,27 m, a fost descoperită o reparaţie a zidului, cu pietre şi fragment de dolium, legate cu pământ. De asemenea, în interiorul cetăţii, acest nivel este identificabil la -0,40 m, prin podeaua formată din lut galben bine tasat, asemănătoare cu cea din interiorul turnului.
Urmează un strat de circa 0,04 m ce prezintă urme de incendiere (pământ afânat cu urme de arsură).
Următorul nivel, 11 conform monografiei, este reprezentat în interiorul turnului, la -0,53 m de un strat de lut galben cu urme de arsură; aceasta se regaseşte şi în partea de E a secţiunii (în interiorul incintei), la -0,78 m, cu aceleaşi caracteristici de compoziţie (lut galben bine tasat, cu urme de arsură). În aceeaşi porţiune au fost descoperite mai multe fragmente aparţinînd unui dolium.
Nivelul 10 a fost identificat în interiorul cetăţii, la -1,26 m. Este format din lut galben bine tasat, fiind de altfel şi nivelul pe care s-a oprit cercetarea. Între acesta şi cel anterior se găseşte un strat de pământ galben curat (cel mai probabil o umplutură) fără inventar arheologic, vizibil doar pe lungimea reparaţiei din zid.
Situaţia din interiorul incintei merită o analiză aparte. Aici, în profilul de S, imediat sub stratul vegetal, a fost descoperit un zid orientat E - V format din blochete de varii dimensiuni legate cu pământ. Zidul este clar adosat incintei, după cu rezultă şi din fotografiile anexate. Grosimea sa nu se cunoaşte, deoarece el intră în profilul de S. Acest zid se închide cu altul orientat N - S, având aceleaşi caracteristici. Şi acest al doilea zid intră în profilul de est. Nu se cunoaşte funcţionalitatea edificiului la această dată, ea urmând a fi elucidată în cursul campaniiilor viitoare. Ce este evident însă este că el dezafectează intervallum-ul şi ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă la data construirii edificiului, zidul de incintă mai avea un caracter defensiv funcţional.
În vederea identificării zidului exterior al turnului, a fost deschisă o nouă secţiune, S2, paralelă cu S1, având aceeaşi orientare (E - V) şi dimensiuni (8 x 2,50 m), lăsându-se un martor de 1 m între ele. Această secţiune a fost deschisă, din păcate, exact pe zidul turnului, care zid s-a dovedit a fi puternic demantelat. Cercetarea s-a oprit la adâncimea de -1 m, încă în nivel de dărâmătură.
Dintre descoperirile mărunte din aceste două secţiuni, se remarcă mai multe fragmente de dolium, arse în interior, descoperite în S1, la -0,40 m, în partea de E a secţiunii. Alte fragmente de dolium, de data aceasta fără urme de arsură, au fost descoperite în aceeaşi locaţie, la adâncimea de -1,26 m (pe ultimul nivel cercetat).
Cercetări de teren
În acest an am beneficiat de o colaborare cu Institutul de Memorie Culturală (cIMeC), în vederea înregistrării GPS a siturilor arheologice din Peninsula Dunavăţului. Cercetarea a fost extinsă şi la alte cetăţi din zona N-dobrogeană.
Astfel, în acest an au fost înregistrate date privind:
- Dinogetia (Bisericuţa-Garvăn, com. Jijila), unde au fost înregistrate turnurile cetăţii, edificiile majore din interior (domus, basilica paleocreştină, praetorium şi bisericuţa bizantină), termele şi necropola.
- Salsovia (Mahmudia)
-Gratiana/Cetatea Zaporojenilor (Dunavăţu de Jos)
- Halmyris (Murighiol) - turnurile, basilica paleocreştină, termele, aşezarea civilă.
- Murighiol - intravilan (aşezarea Latène din vatra satului) şi pe întreg teritoriul comunei, ca şi pe raza localităţii Plopu, unde au fost identificaţi şi înregistraţi 16 tumuli.
Cu ocazia deplasărilor în teren, în stânga şoselei Murighiol - Mahmudia, la 2.5 km de Murighiol, au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând epocilor Hallstatt, Latène, romană - şi romano-bizantină, medievală timpurie. Coroborând informaţiile cu cele din Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), am ajuns la concluzia că mai multe intrări în RAN (160733.03; 160733.04; 160733.05 şi 160733.06) reprezintă de fapt aceeaşi locaţie, fiind vorba de o locuire întinsă pe durata mai multor epoci. Înregistrarea datelor GPS va continua şi în campanile viitoare.