Murighiol | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate (Halmyris) | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dvorski | Traian | participant | Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară |
| Madgearu | Alexandru | participant | Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară |
| Zahariade | Mihail | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
I. Complexul termal din spatele porţii de vest. A continuat dezvelirea edificiului descoperit în 1994, denumit convenţional Thermae I. El se compune din: trei bazine de apă, caldarium, tepidarium, frigidarium şi două culoare de acces. Bazinul 1 (de încălzire a apei) era despărţit de caldarium printr-un zid de cărămidă legată cu mortar alb, gros de 0,40 m.
Era pus în legătură cu bazinul 2 printr-un canal făcut dintr-o gură de amforă, olane şi cărămizi. Bazinul 2 (cu zidul gros de 0,70m.) are o banchetă înaltă de 0,27 m. şi lată de 0,17 m. Între zid şi incinta edificiului se află un interstiţiu lat de 0,13 m., pentru circulaţia aerului cald care venea din hypocaust. Sala tepidarium (2,64 x 1,70 m.) era pavată cu plăci de piatră aşternute cu mortar cenuşos, dur. Frigidarium constă dintr-o sală de 2,75 x 4 m. şi un bazin (nr. 3), fără scurgere (pentru apă rece). Între frigidarium şi tepidarium se află un culoar de acces lat de 1,10 m. Un alt culoar, paralel cu primul, avea o intrare spre frigidarium (lată de 1,12 m.), care a fost blocată într-o fază ulterioară de folosire a edificiului. Spre vest şi sud de edificiul termal se dezvoltă un domus, care va fi cercetat în viitor.
II. Cazarma. A fost identificat un edificiu de 30 x 17 m., cu ziduri din piatră legată cu mortar. Latura de vest este situată la 3 m. de zidul de incintă, în apropierea porţii de vest. Având în vedere poziţia şi dimensiunile sale, se pare că edificiul a servit drept cazarmă. Interiorul este separat în două mari compartimentări printr-un zid orientat V-E. În jumătatea de sud au fost descoperiţi pilaştri groşi de 2,5 x 2,8 m., care susţineau o suprastructură de lemn şi ţigle.
III. Poarta de Vest. A continuat degajarea dărâmăturii din zwingerul de formă aproximativ circulară, ocazie cu care, s-a constatat existenţa unei locuiri de la sfârşitul sec. VI şi începutul sec. VII, ulterioară distrugerii porţii (o locuinţă, trei vetre de foc, cu material ceramic din sec. VI şi zgură de fier). A fost identificată prima fază de construcţie a porţii (sec. II), care constă din două turnuri rectangulare, cu frontul de vest mult îngroşat. În interior, turnurile erau pavate cu piatră şi cărămidă. A fost descoperit şi drumul (lat de 4,75 m.) care pătrundea prin poartă. El era alcătuit din blochete de granit bine bătătorite în pământ galben. În faza a II-a (sec. IV), a fost demantelată suprastructura turnurilor. Peste asizele rămase au fost aşezate cele ale zidului zwingerului. În zidul zwingerului au fost incluse fragmente de inscripţii funerare din sec. II. A mai fost cercetat complexul de încăperi de la sud de poartă. Prin desfiinţarea unor martori s-a putut preciza planul acestor încăperi, precum şi modul în care se făcea accesul pe bastionul interior de sud. Dintre obiectele descoperite aici menţionăm o monedă de bronz de la Phokas.