Murighio | Judeţ: Tulcea | Punct: La Cetate | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Creţulescu | Ioana | participant | Instiuție Nedefinită |
| Dvorski | Traian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Mureşan | Lucian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Zahariade | Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Nuţu | George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
În cadrul proiectului intitulat «Portul antic de la Halmyris » care implică cercetări arheologice sistematice şi interdisciplinare în zona portului propriu-zis dar şi în interiorul cetătii, pe latura de
est, în scopul identifi cării raportului arhitectonic şi cronologic între exteriorul şi interiorul fortifi caţiei în aceast perimetru, în anul 2013 au fost trasate şi cercetate, în interiorul arealului fortifi cat, perpendicular pe zidul estic de incintă, şapte secţiuni notate Int. Inc. Est. (Interior Incintă Est), S 3 –S 7. S 3, S5 si S 6 au fost trasate perpendicular pe zidul de incintă, în timp ce S 4 a fost deschisă perpendicular pe S 3 şi ulterior extinsă în vederea identifi cării eventualelor structuri şi a străzii care împreună conduc spre intrarea în Turnul no. 2 (T 2). În S3, pe o distanţă de 5 m (S 3 C-E) se dezvoltă o stuctură alcatuită din pietre plate, neregulat şi denivelat asezate, dar initial formând aparent un pavaj consistent şi foarte bine alcatuit. Plăcile, de dimensiuni mici şi mijlocii, de şist şi calcar, sunt asezate pe un pat de pietriş şi nisip având ca fundaţie un pământ bine bătătorit.
In S 3 A-B a fost descoperită latura de nord a unui edifi ciu care în S 3 B prezintă o curbură care continuă în S 5. Zidul edifi ciului, lat de 70 cm, este alcătuit din pietre de dimensiuni mici şi mijlocii legate cu pământ. Structura constructivă este îngrijit executată, blocurile alternând cu blochete de 30-40 cm lungime. Edifi ciul continuă şi în S 5, dar traseul curb al zidului, sesizat în S 3, se transforma în latură dreaptă orientată către sud. In S 5, pavajul de pietre contactează zidul edifi ciului. In mijlocul edifi ciului a fost descoperit un pilon central.
Edificiul prezinta o latură dreaptă spre est ceea ce crează un unghi drept cu latura curbată în S 3 C-E. Ea pare să fi e paralelă cu zidul de incintă estic, dar va trebui verifi cată în campania din 2014.
Zidul de vest al edifi ciului, paralel cu incinta de est, se prelungeste din S 3 în S 5 şi aparţine evident aceleiaşi structuri.
În S 6 A-B, un zid (Z 1) din blochete de şist legate cu pământ conţine bolovani de dimensiuni mici şi mijlocii dar şi insertii de cărămizi. El se adosează de incinta de est. Înălţimea păstrată a
zidului este de 60-65 cm. Deasemenea, înalţimea păstrată a zidului de vest a edifi ciului în S 3 şi S 5 este de 60-70 cm. În S 6 A-B, a fost identifi cată suprapunerea de către Z 1 a unui zid anterior (Z 2), lat de 80 cm. Suprapunerea apare evident datorită existenţei unor blocuri de piatră aparţinând Z 1, a cărui duct deşi încetează în dreptul Z 2, se observă cum îl suprapune pe acesta (S 6 B). Z 1 pare să continue spre vest şi după ce suprapune Z 2 se ţese de latura de vest a edifi ciului (S 6 C). În acest caz, Z 2 ar reprezenta prima fază de construcţie în cadrul edifi ciului, iar Z 1 faza a doua.
Este de notat că pe latura de sud a Z 1, între Z 2 şi incinta de vest a edifi ciului, blochetele din structura sunt aşezate vertical. Am remarca faptul că Z 2 ar putea face parte dintr-un edifi ciu
iniţial pe incinta de est, în care caz el ar reprezenta latura lui de est. El a fost demantelat, aşa cum arată situaţia din S 5 unde prelungirea ei nu mai apare. Rezultă că latura ei de nord a fost demantelată. Baraca a putut avea o extensie pe axul E-V. La 40 cm de incinta edifi ciului, Z 1 prezintă o intrare lată de 1m. Se poate considera ca Z 1 este un zid desparţitor între area de N (I)
şi cea de S (II) a în- tregului edifi ciu. Într-o fază ulterioară, întrarea a fost blocată cu bolovani legaţi cu pământ. În S 7, lângă zidul edifi ciului, adosat de zidul de incintă, a apărut un cuptor cu întrebuinţare casnică (pâine, gătit ?) rectangular, cu baza din blocuri de piatră rectangulare. Cupola apare prabuşită in interior.
Gura cuptorului este lată de 25 cm şi conţine urme de lemn ars. In interior şi exterior s-a descoperit ceramică databilă în secolul VI. Din cercetările întreprinse până în prezent, se pot trage
următoarele concluzii:
1. Zidul edificiului adosat de incinta de est prezintă două faze constructive.
Faza 1, în ordine cronologică, este alcătuită dintr-un şir de blochete paralelipipedice late de 30-40 cm, regulat dispuse, cu lungimi de 10-20 cm. În cadrul cercetărilor ulterioare, sondajele vor identifica adâncimea fundaţiei.
Faza II conţine blocuri de dimensiuni mari şi mijlocii, în general paralelipipedice, cu incercări de regularizare a asizelor.
2. Este foarte probabil câ pavajul din pietre regulat tăiate din afara edifi ciului să reprezinte amenajarea unei pieţe, cu o suprafaţă probabil apreciabilă care se extinde probabil spre vest şi sud şi care vor fi cuprins întregul areal până la clădirile de lângă basilica episcopalis. Or, în acest caz, edifi ciul cu colţul curbat adosat incintei de est să capete funcţii mai degrabă economice decat militare (baracă). Este de altfel important de subliniat că piaţa se deschide spre sud de poarta de nord-est dar în imediata ei apropiere.
Perspective pentru 2014.
Dată fi ind importanţa suprafeţei considerabile a arealului investigat în 2013 prin cele şapte secţiuni, în anul 2014 vom continua investigaţia începută prin degajarea în suprafaţă a întregului spaţiu şi delimitarea lui în teren, concomitetnt cu urmărirea situaţie de legatura între edifi ciile din interior şi accesul spre poarta de nord-est şi turnul no. 2.