Movileni | Comuna: Heleşteni | Judeţ: Iaşi | Punct: La Movile (Dealul Criveşti) | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Consideraţii de ordin geografic, geologic şi paleoecologic
privind complexul tumular de la Movileni
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Hallstatt;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 97492.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Heleşteni
Localitate:
Movileni
Punct:
La Movile (Dealul Criveşti)
Localizare:
| 97492.01 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Văleanu | Mădălin-Cornel | responsabil sector | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
Raport:
Situată din punct de vedere geografic în Podişul Sucevei, subunitate a Podişului Moldovei, zona din apropierea satului Movileni, comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, acolo unde a fost construit complexul tumular, se află pe interfluviul dintre bazinul hidrografic al Prutului (la E) şi cel al Siretului (la V).
Zona are altitudini relativ mai mici decât în cuprinsul Podişului Sucevei şi un relief mai neted şi este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Şaua Ruginoasa-Strunga (sau "Poarta Târgu Frumos"), fiind situată spre contactul estic al Podişului Sucevei cu Podişul Central Moldovenesc (subunitate a Podişului Bârladului).
Din punct de vedere geologic, arealul menţionat aparţine Platformei Moldoveneşti, depozitele care aflorează fiind încadrate Bessarabianului, etajul superior al Sarmaţianului. În anexă prezentăm harta geologică a regiunii, cu o secţiune geologică pe direcţia V-E, însoţită de coloana stratigrafică a Platformei Moldoveneşti.
Secţiunea arheologică realizată a interceptat nivelul antic de călcare, care datorită metodei de construcţie a complexului tumular (suprapunerea de strate succesive de humus şi argilă care au fost tasate antropic) a creat un sistem etanş, fapt ce a permis conservarea vegetaţiei existente înainte de începerea lucrărilor. Conservarea mediului existent înainte de ridicarea complexului tumular şi mai ales "etanşarea" realizată de sistemul de construcţie (ce nu a permis circulaţia verticală a aerului şi apei) deschide perspective pentru cercetările interdisciplinare legate de paleoecosistemul zonei, cât mai ales pentru crearea de etaloane pentru scările de datare radiometrice.
Din observaţiile efectuate pe teren în secţiunea realizată, este probabil ca în zonă, înainte de construcţia complexului, să fi dominat un peisaj de stepă, faptul trebuind să fie confirmat sau infirmat de cercetarea probelor de resturi vegetale. Acestea trebuie completate cu cercetări ale spectrului polinic, care, datorită "etanşării" la care a fost supus paleomediul, ne pot oferi rezultate cât mai reale, necontaminate de evoluţia ulterioară a ecosistemului.