Morunglav | Comuna: Morunglav | Judeţ: Olt | Punct: Pădurea Morunglav – Drumul Dealului | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Morunglav, com. Morunglav, jud. Olt Punct: Pădurea Morunglav – Drumul Dealului. Sector: Gura Iașului
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană;
Tipuri de sit:
Locuire; Tezaur monetar;
Cod RAN:
| 127634.01 |
Județ:
OLT
Unitate administrativă:
MORUNGLAV
Localitate:
MORUNGLAV
Punct:
Pădurea Morunglav – Drumul Dealului
Sector:
Gura Iașului
Localizare:
| 127634.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciulavu | Florin | responsabil | Muzeul Judeţean Olt |
| Bleoancă | Mihaela | participant | Muzeul Judeţean Olt |
Raport:
În perioada 21-23 februarie 2022, Muzeul Județean Olt a organizat un diagnostic arheologic intruziv pe teritoriul comunei Morunglav, având ca obiectiv sondarea locului de descoperire a două monede cu ajutorul unui detector de metale și recuperarea tuturor informațiilor arheologice din acel punct.
Scurt istoric al cercetărilor în zonă
Din zona în care au fost descoperite materialele menționate nu sunt cunoscute alte descoperiri arheologice. Tot din descoperiri realizate cu detectorul de metale, în aceeași pădure, provin un inel roman de argint cu gemă, o faleră de bronz și două aplici.
În apropiere, de pe raza localității Morunglav, au mai fost semnalate descoperiri. Din a doua epocă a fierului este cunoscută o cetate dacică, identificată în urma unor cercetări de suprafață realizate de Octavian Toropu[1], fiind situată pe un promontoriu cu două laturi abrupte, care era fortificat în partea de nord-est cu șanț și val[2]. Un sondaj arheologic a fost realizat în acel punct de Constantin Preda în anul 1973, fiind doar menționate descoperirile[3]. Situl mai este menționat și de alți arheologi[4]. Tot de pe raza localității sunt cunoscute două tezaure monetare medievale, descoperite în 1955[5] și în 1977[6].
Cadrul geografic
Descoperirea s-a făcut pe terasa înaltă de pe partea stângă a râului Olteț, într-o zonă împădurită (pădure de stejar), aproape de marginea terasei. Zona este foarte bună pentru locuiri, existând și un izvor la baza terasei.
Prezentarea cercetării
Diagnosticul arheologic intruziv s-a concentrat în zona în care a sunat detectorul de metale, având dimensiunile de 5 x 2 m (10 mp). Au fost descoperite materiale din epoca timpurie a bronzului (ceramică), antichitate (tezaur monetar și fibulă) și Evul Mediu timpuriu (pandantiv de la un cercel).
Sondajul prezintă următoarea stratigrafie: 0-0,16/0,19 m – strat brun-gălbui (vegetal) cu ceramică, monede și fibulă; 0,16/0,19-0,32/0,34 m – strat galben cu puține materiale ceramice și monede; 0,32/0,34-0,50/0,54 m – strat galben lutos (steril din punct de vedere arheologic).
În cursul realizării diagnosticului arheologic au fost descoperite fragmente ceramice atipice, care pe baza compoziției pastei pot fi atribuite epocii timpurii a bronzului, un lustruitor realizat din piatră și o cute realizată dintr-o gresie, care, probabil, aparțin aceleiași perioade. Materialul ceramic identificat este în stare fragmentară, îi lipsește decorul, iar mare parte din ceea ce s-a păstrat face parte din corpul unor vase. Însă prezența unor buze și baze ne permite identificarea unor forme de vase (castroane, vase tronconice, vase bitronconice). Au putut fi identificate fragmente ceramice care se încadrează în categoria ceramicii fine și a celei grosiere.
Monedele descoperite sunt imitații după tetradrahme de tipul Filip a II-lea, realizate probabil în perioada sec. III a.Chr. În total, au fost descoperite 15 astfel de piese, din care cinci în afara sondajului și 10 piese în interiorul sondajului. Fiind vorba despre un diagnostic, nu se putea realiza pe o suprafață foarte mare, motiv pentru care a fost cercetată zona în care erau concentrate majoritatea monedelor. În cadrul aceluiași diagnostic arheologic a fost descoperită, la adâncimea de 5 cm, o fibulă romană, din tipul cu piciorul întors pe dedesubt[7]. Piciorul este scurt, fragmentar și nu mai are portagrafa. Din punct de vedere cronologic, piesa poate fi încadrată în ultimele decenii ale sec. II-sec. III p.Chr[8].
Concluzii
Având în vedere materialele arheologice și numismatice descoperite, este cert faptul că zona cercetată este foarte bogată și se impune ca după includerea sitului în Repertoriul Arheologic Național, să fie continuate demersurile în vederea cercetării întregii terase, unde, pe baza datelor arheologice cunoscute până în prezent, presupunem că ar exista mai multe situri din preistorie și din antichitate.
Abstract [EN]:
Between February 21-23, 2022, the Olt County Museum organized an archaeological diagnosis on the territory of Morunglav commune, with the objective of carrying out a survey on the place where two coins was discovered. Objects have been discovered that can be dated to the Early Bronze Age, Antiquity and the Early Middle Ages.
Bibliografie:
1. Borangic, C. (2017)
Seniorii războiului în lumea dacică. Elite militare din secolele II a. Chr. - II p. Chr. în spațiul carpato-dunărean, Brăila
2. Cărăbiși, V. (2015) Considerații privind centrul de putere din bazinul Jiului (sec. IV-III a. Chr.), în Buridava, 12, p. 322-338.
3. Cociș, S. (2004) Fibulele din Dacia romană / The Brooches from Roman Dacia, Cluj-Napoca
4. Gherghe, P. (1980) Repertoriul informațiilor și descoperirilor arheologice din Oltenia. Epoca Latene, Craiova
5. Gherghe, P. (2012) Repertoriul arheologic al județului Olt: Epoca geto-dacă, în Muzeul Oltului, 2, p. 9-20.
6. Ionescu, V. (2013) Conservarea tezaurelor monetare. Tezaurul de la Morunglav-Olt, în Muzeul Oltului, 3, p. 213-218.
7. Măndescu, D. (2010) Cronologia perioadei timpurii a celei de a doua epoci a fierului (sec. V-III a. Chr.), Brăila
8. Pătroi, C.N. (2020) Toponimul „Jidov” și derivatele sale în raport cu stațiunile arheologice din Oltenia, în Litua, XXII, p. 193-221.
9. Preda, F. (1980) Tipuri de așezări geto-dacice din Oltenia, în Drobeta, IV, p. 59-72.
10. Preda, C. (1986) Geto-dacii din bazinul Oltului Inferior: dava de la Sprâncenata, București
11. Rădulescu, T. (2013) Tezaurul monetar de la Morunglav-Olt (sec. XVI-XVII), în Muzeul Oltului, 3, p. 107-111.
12. Toropu, O. (1969-1970) O așezare fortificată și arme din epoca La Tène descoperite în Oltenia, în SMMIM, 2-3, p. 5-7.
Seniorii războiului în lumea dacică. Elite militare din secolele II a. Chr. - II p. Chr. în spațiul carpato-dunărean, Brăila
2. Cărăbiși, V. (2015) Considerații privind centrul de putere din bazinul Jiului (sec. IV-III a. Chr.), în Buridava, 12, p. 322-338.
3. Cociș, S. (2004) Fibulele din Dacia romană / The Brooches from Roman Dacia, Cluj-Napoca
4. Gherghe, P. (1980) Repertoriul informațiilor și descoperirilor arheologice din Oltenia. Epoca Latene, Craiova
5. Gherghe, P. (2012) Repertoriul arheologic al județului Olt: Epoca geto-dacă, în Muzeul Oltului, 2, p. 9-20.
6. Ionescu, V. (2013) Conservarea tezaurelor monetare. Tezaurul de la Morunglav-Olt, în Muzeul Oltului, 3, p. 213-218.
7. Măndescu, D. (2010) Cronologia perioadei timpurii a celei de a doua epoci a fierului (sec. V-III a. Chr.), Brăila
8. Pătroi, C.N. (2020) Toponimul „Jidov” și derivatele sale în raport cu stațiunile arheologice din Oltenia, în Litua, XXII, p. 193-221.
9. Preda, F. (1980) Tipuri de așezări geto-dacice din Oltenia, în Drobeta, IV, p. 59-72.
10. Preda, C. (1986) Geto-dacii din bazinul Oltului Inferior: dava de la Sprâncenata, București
11. Rădulescu, T. (2013) Tezaurul monetar de la Morunglav-Olt (sec. XVI-XVII), în Muzeul Oltului, 3, p. 107-111.
12. Toropu, O. (1969-1970) O așezare fortificată și arme din epoca La Tène descoperite în Oltenia, în SMMIM, 2-3, p. 5-7.
Note:
1.
Toropu 1969-1970, p. 5-7.
2.
Cărăbiși 2015, p. 332-333.
3.
Preda 1986, p. 114.
4.
Preda 1980, p. 61; Gherghe 2001, p. 81; Gherghe 2012, p. 16; Măndescu 2010, p. 110-111; Borangic 2017, p. 103; Pătroi 2020, p. 212.
5.
Rădulescu 2013, p. 107-111.
6.
Ionescu 2013, p. 213.
7.
Cociș 2004, p. 142-143, tip 37a; pl. CXXXVI/1882-1889.
8.
Expertizarea piesei a fost făcută de către dr. Sorin Cociș, căruia îi mulțumim.