Moigrad-Porolissum | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Sub Ferice/Drumul Vacilor | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Csók | Zsolt | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Datorită perspectivei amenajării unei parcări pentru autobuze, autoturisme, respectiv construirii unui centru de informare, în cadrul proiectului cu finanţare europeană, Circuitul Castrelor, s-a efectuat evaluarea arheologică de teren, în punctul Sub Ferice/Drumul Vacilor, în localitatea Moigrad-Porolissum, com. Mirşid.
Locaţia care constituie obiectivul supravegherii arheologice este situată la limita de NNV a Parcului Arheologic Moigrad-Porolissum, în punctul mai sus amintit. Terenul se prezintă ca o terasă, aparent antropică, situată chiar sub zidul oraşului roman, zonă în care există un drum modern piertruit. În zona de interes, terenul se lărgeşte, formând o terasă semicirculară, cu o suprafaţă de aprox. 1630 mp. Pentru a verifica situaţia arheologică a terasei, au fost trasate cinci unităţi de cercetare, după cum urmează:
S1 – 15 x 1.5 m, orientată NV
S2 – 12 x 1.5 m, orientată NV
S3 – 24 x 1.5 m, orientată NV
S4 – 20 x 1.5 m, orientată NV
S5 – 24 x 1.5 m, orientată NV
Total suprafaţă cercetată: 142.5 mp
Pe întreaga suprafaţă cercetată s-a constatat o stratigrafie uniformă, exceptând complexele. Aşadar, humusul, care se adânceşte la -0.15-0.20 m, apare prin sol negricios, compact. Sub acesta, la -0.20 - 0.80, se poate observa un nivel maroniu-negricios, măzăros, pigmentat cu fragmente mărunte de cărămidă, chirpici, pe alocuri cărbune, material ceramic şi bucăţi mărunte de marnă. Solul steril din punct de vedere arheologic este marna gri-gălbuie. În general, complexele surprinse se conturează de la -0.90 m.
Complexe
C1 - S1, m 5-13, -0.95 m, alveolare cu umplutură gri. Complexul are două laturi paralele, orientate N.
C2 - S1, m 7, se conturează în C1, la -0.95 m, urmă de stâlp, cu umplutura formată din sol cenuşiu cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
C3 - S1, m 5-2, surprins parţial, conturat în C1. Pătrunde la -1.10 m. Umplutura sub forma de pământ negricios compact, pigmentat cu cărbune.
C4 - S1, m 3, - 0.95 m, urmă de stâlp, cu umplutura formată din sol cenuşiu cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
C5 - S1, m 0-1, -1.00 m, cuptor, săpat în marnă, cu bolta arsă. Vatra s-a surprins la -1.40 m, fără elemente de fundare.
C6 - S2, m 0-2.5, -0.55 m. Complex cu umplutură negricioasă, pigmentată cu cărbune, chirpici şi material ceramic.
C7 - S2, m 5-6, -0.35 m. Vas de mari dimensiuni spart pe loc. Sub acesta nu s-au înregistrat urme arheologice.
C8 - S2, m 11-12, -0.85 m. Complex cu umplutura gri-afânată, cu două urme de stâlp, pe latura de N, latura de S fiind surprinsă în profil.
C9 - S3, m 0-1, -0.80 m. Complex, care pătrunde până la -1.10. În umplutura ei negricioasă afânată s-au recoltat materiale arheologice (ceramică) şi oase.
C10 - S3, m 3-7, -0.80 m. Complex a cărei umplutură constă în două nivele, cel superior negricios pigmentat cu cărbune, sub care asistăm la un nivel gri-gălbui compact, pigmentat la rândul lui, cu pelicule mărunte de cărbune. Pătrunde până la - 1.10 m. Materialul arheologic recoltat din acest complex constă în ceramică negricioasă grosieră, respectiv ceramică cenuşie fină.
C11 - S3, m 11-17, -0.80 m. Şanţ de apărare. Din punct de vedere startigrafic, putem distinge două face de umplere şi una de nivelare. Prima fază de colmatare este semnalată de un nivel cu mulţi bolovani căzuţi probabil din zidul oraşului roman. Această umplutură este capată de o nivelare care constă în lut compact maroniu, pigmentat cu pelicule de cărbune, cărămizi fragmentare, tegulae şi material arheologic, care constă în ceramică. Ultimul nivel de colmatare este surprins printr-o secvenţă startigrafică, în care predomină bolovanii curşi, depăşind mult deschiderea şanţului. Sub prima fază de umplere şi până în icul şanţului (-2.50 m) asistăm de o stratigrafie uniformă, care constă în lut maroniu compact, pigmentat cu cărbune, tegulae, cărămizi, ceramică.
C12 - S4, m 3, -0.60 m. Urmă de stâlp. Pătrunde 0.20 m în steril. Umplutura gri este pigmentată cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
C13 - S4, m 4-6, -0.60 m. Urmă de bârnă, care se adânceşte în solul steril 0.35 m, umplutura constă în sol gri, foarte compact, slab pigmentat cu cărbune şi chirpici.
C14 - S4, m 7, -0.60 m. Urmă de stâlp cu umlputura care constă în sol gri, pigmentat cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
C15 - S4, m 9, -0.60 m. Alveolare, care prezintă aceleaşi caracteristici pe care le arată nivelarea maronie compactă, pigmentată cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
C16 - S4, m 11, -0.60 m. Urmă de stâlp, care pătrunde -0.60 m în solul steril. Umplutura ei constă în sol gri, pigmentat cu pelicule de marnă gri-gălbuie.
Pe lângă materialul arheologic ceramic, s-au găsit materiale speciale, dintre care trebuie să menţionăm un fragment masiv de statuie din bronz (S3), fibule de bronz (S3), cuie de pingele (S5), respectiv monede de argint (Commodus, Iulia Domna, Severus Alexander).