Mogoşeşti | Comuna: Adunaţii-Copăceni | Judeţ: Giurgiu | Punct: La cimitir | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 100816.02 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Adunaţii-Copăceni
Localitate:
Mogoşeşti
Punct:
La cimitir
Localizare:
| 100816.02 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Schuster | Cristian | participant | Institutul Român de Tracologie, Bucureşti |
| Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
Raport:
Introducere. În perioada octombrie - noiembrie 2000, Institutul Român de Tracologie, reprezentat de Cristian Schuster şi Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", reprezentat de Traian Popa, a continuat cercetările arheologice de la Mogoşeşti, inaugurate în anul 1988, reluate în 1993 şi continuate până în prezent.
Amplasament. Rezervaţia arheologică de la Mogoşeşti se află situată la V de satul Mogoşeşti, fiind flancată la S de DJ 412 A, la E de gospodăriile sătenilor şi o râpă mai puţin pronunţată, la N de Lunca Argeşului, iar la V de o râpă adâncă ce separă acest promontoriu al terasei înalte (circa 28 m înălţime) din dreapta Argeşului de un altul (circa 31 m), care aparţine satului Varlaam situat la aproximativ 50 m de Mogoşeşti. În campania arheologică a anului 2000 s-au iniţiat cercetări într-un nou punct al aşezării numit "La Cimitir" situat la circa 100 m V de vechiul punct. În acest punct au fost trasate două secţiuni: S. 1 (10 x 2 m) şi S. 2 (10 x 2 m).
Stratigrafia. În perimetrul secţiunilor S. 1 şi S. 2, noile cercetări ne-au permis surprinderea unui strat gros de 0,30 - 0,40 m de pământ vegetal, care conţine material din diverse epoci istorice: feudalul târziu, Latene şi Hallstatt. Dintre acestea, mai bine reprezentat este Hallstatt-ul, caracterizat prin fragmente ceramice tipice culturii Basarabi.
Între -0,5 / -0,8 m s-a descoperit un material arheologic ceva mai substanţial, aparţinând culturii Tei. La baza acestei culturi au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Glina.
Complexele. În timpul investigaţiilor noastre au fost surprinse urmele a două locuinţe de suprafaţă: L. 1 şi L. 2. Prima locuinţă (L. 1) a fost surprinsă la o adâncime de -0,6 / -0,7 m, între careurile 7 - 10 cu dimensiuni de 3 x 2 m şi este orientată în direcţia N - S.
În zona locuinţei respective a fost recuperată o mare cantitate de lipitură arsă, cu urme de pari groşi de circa 0,08 m şi nuiele. La acestea se adaugă fragmente de ceramică Tei, oase de animale (preponderente sunt cele care aparţin animalelor mici şi mijlocii) şi un strat subţire de cenuşă.
Cea de a doua locuinţă (L. 2) a fost surprinsă în S. 2, între careurile 7 - 10, cu dimensiunile 2,5 x 2 m, la o adâncime de -0,7 / -0,8 m, având aceeaşi orientare N - S. Inventarul acestei locuinţe este la fel de sărac ca şi cel al primei locuinţe: lipitură arsă, fragmente de ceramică, oase de animale şi un strat de cenuşă ceva mai consistent.
Materialul arheologic
Piese litice. Numărul pieselor litice recuperate este redus: două lame silex, fragmente de lamă din silex şi aşchii silex. Acestora li se adaugă fragmentele unui percutor din gresie nisipoasă şi câteva fragmente provenite de la o râşniţă.
Obiecte de lut. În L. 2 au fost descoperite fragmente de fusaiole tronconice şi bitronconice şi câteva fragmente dintr-o rotiţă de car miniatural.
Ceramica. Această categorie de material arheologic constituie peste 70% din întregul lot recuperat.
Ceramica de tip Basarabi este de culoare neagră-cenuşie, fiind reprezentată de câteva fragmente de buză şi câteva torţi. Decorul ceramicii hallstattiene de tip Basarabi este compus din "S"-uri şi linii excizate, prin care se conturează figuri geometrice sub forma unor unghiuri cu vârful orientat spre fundul vasului. Ceramica de tip Tei, recuperată tot sub formă fragmentară, se clasifică în trei categorii: a) grosieră (80%); b) semifină (15%); c) fină (5%).
Prin analogie cu inventarul ceramic recuperat în secţiunile trasate în punctul 1, cel recuperat în cele două secţiuni din punctul 2 este mult mai sărac, reducându-se la câteva fragmente de buză, torţi, cărora li se adaugă numeroase fragmente atipice. Decorul utilizat este cel alveolar, plasat exact în zona terminală a buzelor de vas, căruia i se adaugă decorul incizat.
Încadrarea cronologică. Analiza materialului arheologic scos la lumină, pune în evidenţă apartenenţa aşezării de la Mogoşeşti la fazele II şi III ale culturii Tei, atribuite Bronzului Mijlociu II1.
Planşa 41