Moftinu Mare | Judeţ: Satu Mare | Punct: Moftinu Mare – Hamiliz | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 138262.02 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
Moftin
Localitate:
Moftinu Mare
Punct:
Moftinu Mare – Hamiliz
Localizare:
| 138262.02 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marta | Liviu | responsabil | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Astaloş | Ciprian | responsabil sector | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Gindele | Robert | responsabil sector | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Virag | Cristian | responsabil sector | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului: Situl Moftinu Mare - Hamiliz este situat pe botul de terasă format de vărsarea pârâului Murai în mlaştina Ecedea. Zona poate fi apreciată ca un mare grind aflat în gura de formare a Mlaştinii Ecedea, având la nord culoarul Crasnei şi la sud valea pârâului Mergheş. La vest grindul este delimitat de valea pârului Murai, care desparte grindul Hamiliz de un alt grind, locuit şi el în epoca târzie a bronzului.
Obiectivele cercetării: Cercetarea arheologică a fost determinată de necesitatea efectuării descărcării de sarcină arheologică a traseului conductei de gaz şi a instalaţiei de colectare şi decantare, construite în cadrul “proiectului de dezvoltare Moftinu-Racord de înaltă presiune DN 200X40 Bari la SNT-GN şi Panou Măsurare Gaze Moftinu”. Investigaţiile arheologice au avut ca scop cercetarea integrală a obiectivelor arheologice descoperite pe tronsonul viitoarei variante de ocolire. În urma decapării mecanice a nivelului vegetal s-au conturat 109 complexe arheologice. Săparea şi documentarea acestor complexe a dus la identificarea urmelor a trei aşezări (din perioadele târzii ale epocii neolitice, ale epocii cuprului şi ale epocii bronzului) şi a unei necropole, corespunzătoare primei locuiri. Deşi este o zonă cu un potenţial arheologic mai scăzut decât malul sudic al Mlaştinii Ecedea, grindurile de la gura de intrare în Mlaştina Ecedea au o importanţă arheologică deosebită. În această zonă mlaştina a reprezentat o barieră naturală între diferite culturi arheologice, grindurile din interiorul mlaştinii fiind locul unor interesante mixaje culturale. Referitor la perioadele ce au fost cercetate în punctul Hamiliz, s-a constat că zona reprezintă o arie de contact între culturile Baden şi Coţofeni, respectiv între culturile Suciu de Sus şi grupul cultural Cehăluţ. Siuaţia arheologică a fost bine urmărită în ultimele decenii, fiind prezentată într-un repertoriu de specialitate. Recent a fost practicată o săpătură de salvare pe un grind învecinat zonei de studiu (2 km, vest) care a dus la descoperirea unei aşezări din epoca târzie a bronzului şi a unei aşezări din epoca romană. Situl de la Moftinul Mare - Hamiliz a fost identificat în luna iunie 2016 ca urmare a unei cercetări de teren realizate de Cornel Achim şi Liviu Marta în scopul verificării terenului ce urma a fi afectat de montarea unei conducte de gaz şi a unei staţii de colectare şi purificare a gazului.
Rezultate şi interpretarea lor: Descoperirile din epoca neolică târzie de la Moftinu Mare sun deosebit de interesante, atât prin numărul mare de complexe cercetate în aşezare, dar şi ca urmare a asocierii aşezării cu o necropolă. Răspândirea materialelor arheologice de la suprafaţă arată că aşezarea ocupa o suprfaţă mare a botului de terasă din zona Hamiliz. Centrul aşezării este reprezentat de o înălţare circulară a terenului situată la cca 150 m est şi nord de cele două zone cercetate. Promontoriul are un diametru de cca 120 m şi este înconjurată de un şanţ larg, probabil de natură antropogenă. Cercetările preventive au vizat latura de sud (paţial) şi latura de vest (întreaga lungime) a aşezării din jurul promontoiului.
În zona de sud-est a zonei cercetate la Moftinu Mare au fost identificate 11 morminte din neoliticul târziu, distribuite în grupuri de câte două sau trei. Scheletele sunt prost prezervate, în unele cazuri fiind complet distruse. Toate mormintele sunt orientate pe direcţia est-vest (morţii au fost depuşi cu capul spre est, în poziţie chircită). Gropile mormintelor sunt de formă dreptunghiulară. Cu o singură excepţie, toate mormintele au avut inventar funerar: vase ceramice, topoare din piatră şlefuită, piese litice cioplite (din silex şi obsidian). Studiul distribuirii mormintelor şi al caracteristicilor acestora permite formularea de ipoteze privind organizarea socială a unei comunităţi din trecut. Grupările de morminte de la Moftin sugerează că înmormântările au fost făcute potrivit unor reguli ce reflectă cu siguranţă anumite identităţi de grup, foarte probabil familii.
Aşezarea neolitică a fost cercetată în zona marginii sudice şi marginii vestice. Au fost identificate 92 complexe arheologice: gropi de provizii, gropi de stâlp, gropi de extracţie a lutului.Materialul ceramic descoperit este de bună factură, degresat preponderent cu nisip şi într-o mai mică măsură se utilizează degresarea cu resturi organice. Pentru castroanele globulare sau vasele cu profil în „S”, mai scunde sau mai alungite, slipul se utilizează doar pe exterior, interiorul fiind de culoare negru-cenuşiu, bine netezit sau lustruit. Formele sunt cele obişnuite la acest nivel cronologic şi cultural, găsindu-şi analogii în mediile definite ca Herpály, grupul cultural Suplacu de Barcău, grupul Iclod, mai recent cultura Zau: strachinile tronconice sau semisferice cu buza lobată castroane, cu corpul tronconic, globular sau bitronconic amfora, cu corp globular, toartă pe umăr şi o adâncitură care marchează umărul; cupa cu picior scund sau înalt; vasele cu profil „S”, mai scunde sau mai alungite (formă ce se dezvoltă în această etapă), vasele cu forma globulară, tipsia este scundă, uneori cu buza crestată.
Cele trei gropi ale culturii Baden surprinse în partea de vest a traseului conductei, reprezintă o margine a unei aşezări, situate sub buza terasei. Amplasarea aşezării la marginea mlaştinii nu trebiuie să surprindă, deoarece adesea a fost constată preferinţa purtătorilor acestei culturi pentru zonele joase. Astfel de aşezări sunt prezente în apropiere la Mofinu Mic Pescărie, Dindeşti, Pişcolt-Via Veche etc. Ceramica culturii Baden descoperită la Moftin include: ceşti, ulciore, capace, vase de mari dimensiuni. Ornamentele prezente pe ceramică sunt realizate prin incizie (linii haşurate), canelare (şiruri de caneluri înguste), crestare şi imprimare (şiruri sau suprafeţe de puncte). În interiorul complexelor a fost găsită şi o importantă cantitate de material osteologic.
Săparea şi documentarea a trei complexe din epoca bronzului a dus la datarea aşezării de aici în faza timpurie a culturii Hajdúbagos - Cehăluţ, în etapa BrC (Reinecke). Cercetarea aşezării este de natură să completeze imaginea unei locuiri intense la marginea Mlaştinii Ecedea şi să ofere informaţii suplimentare referitoare la Valea Crasnei, ca zonă de contact dintre culturile Hajdúbagos-Cehăluţ şi Suciu de Sus.
Bibliografie: