Moceriş | Comuna: Lăpuşnicu Mare | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Dealul Gruni | Anul: 1996
Descriere:
Titlu raportului:
Cercetări arheologice la Moceriş
Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 53121.02 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Lăpuşnicu Mare
Localitate:
Moceriş
Punct:
Dealul Gruni
Localizare:
| 53121.02 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ţeicu | Dumitru | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Micli | Vidu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Rancu | Dacian | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Satul Moceriş se află situat în zona de S-E a depresiunii Bozovici sau Almaj, cum mai este cunoscută. Informaţii din izvoarele scrise medievale atesta, în veacul al XV-lea, o aşezare şi o curte medievală românească în această zonă.
Plecând de la această premisă, s-a căutat identificarea vetrei satului medieval şi a curţii româneşti, obiectiv prioritar, precum şi identificarea altor urme de locuire în această zonă.
În acestă perioadă s-au efectuat săpături arheologice pe Dealul Gruni, situat pe partea vestică a satului. S-au trasat două secţiuni cu următoarele caracteristici:
- S1 orientată pe direcţuia N-S, a avut dimensiunile de 15/1,50 m;
- S2 orientaată pe direcţia E-V, a avut dimensiunile de 15/1,50 m.
S-au identificat un nivel de locuire, la adâncimea de 1,30 m, măsurat de la nivelul actual de călcare. Ceramica găsită face dovada unei locuiri preistorice, din periada mil. II a. Chr. Concomitent, s-au efectuat săpături în interior, în zona grădinii cetăţeanului Iancuţă Iosif şi Blidaru Nicolae, zonă în care au fost semnalate vestigii arheologice. S-au executat două secţiuni cu următoarele caracteristici:
- S1 orientat E-V cu dimensiunile de 20/1,50 m;
- S2 orientat E-V cu dimensiunile de 20/1,5 m.
Stratigrafia relevă, la dimensiunea de 1,50 m, un sol lutos, steril arheologic, urmează apoi până la adâncimea de 0,30 m, un sol brun, cu urme de locuire şi strat vegetal.
În S2, la adâncimea de 1 m, s-au identificat urmele unei necropole, probabil din perioada medievală.