Moara Vlăsiei | Judeţ: Ilfov | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 104252.03 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Moara Vlăsiei
Localitate:
Moara Vlăsiei
Localizare:
| 104252.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Anton | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Şerban | Nicolae | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Situl arheologic de la Moara Vlăsiei se află situat pe teritoriul administrativ al comunei Moara Vlăsiei, sat Moara Vlăsiei, pe terasa de N a râului Cociovaliştea.
Cercetările arheologice efectuate aici au fost prilejuite de lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti - Braşov. Situl intersectează firul autostrăzii între km. 20+050 m - 20+150 m. În anul 2009 în timpul supravegherii lucrărilor de decapare realizate pentru construcţia autostrăzii Bucureşti - Ploieşti au fost descoperite fragmente ceramice care indicau prezenţa unor vestigii databile în epoca bronzului. S-a impus derularea unor cercetări arheologice cu caracter preventiv pentru descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrările de infrastructură. Pentru stabilirea cât mai exactă a limitelor sitului afectate de construcţia autostrăzii s-au practicat 4 secţiuni mecanizate dispuse pe marginile şi centrul suprafeţei decapate, având lungimi aproximative între 50 şi 80 m, lăţimi de 0,50m – 0,80 m. Trebuie menţionat faptul că situl de la Moara Vlăsiei ocupă o suprafaţă mult mai mare decât cea afectată de lucrările de construcţie a autostrăzii, ocupând practic cea mai mare parte a terasei de Nord a râului Cociovaliştea (zona cea mai înaltă).
În etapa de pregătire a cercetării arheologice a fost realizată ridicarea topografică în sistem Stereo 70 a perimetrului. Ridicarea topografică a fost completată de o imagine aeriană în sistem ortofoto. Peste ridicarea topografică a fost suprapus planul săpăturii arheologice. Situl a fost împărţit în 2 zone (firul autostrăzii şi parcarea adosată firului autostrăzii în acea zonă), datorită priorităţilor constructorului în realizarea lucrării în urma decapării stratului vegetal, firul autostrăzii fiind prioritar.
Din punctul de vedere al strategiei de săpătură situl a fost abordat prin trasarea de secţiuni paralele, orientate nord – sud între care s-au păstrat martori stratigrafici cu lăţimi cuprinse între 0,5 şi 3 m. Acolo unde a fost necesar au fost deschise suprafeţe de tipul casetelor. Astfel, în zona firului autostrăzii au fost trasate unsprezece secţiuni dintre care 4 secţiuni au fost iniţial secţiuni mecanizate SI – SIV (SI = 100 x 2 m, SII = 33 x 1,5 m, SIII = 52 x 1,5 m, SIV = 22 x 2 m, SV = 39 x 1,5 m + 15 x 1,5m, SVI = 39 x 1,5 m + 12 x 1,5 m, SVII = 39 x 1,5 m + 12 x 1,5 m, SVIII = 39 x 1,5 m + 12 x 1,5m, SIX = 39 x 1,5 m + 45 x 1,5 m, SX= 39 x 1,5 m, SXIII = 21 x 1 m) şi 14 casete (CAS 1 = 3 x 2 m, CAS 2 = 2 x 1 m, CAS 3 = 3 x 2 m, CAS 4 = 4 x 2 m, CAS 5 = 4 x 2 m, CAS 6 = 7 x 2 m, CAS 7 = 4 x 3,50 m, CAS 8 = 4 x 2,40 m, CAS 9 = 6 x 4 m, CAS 10 = 3,50 x 2 m, CAS 11= 6 x 6 m, CAS 12 = 6 x 6 m, CAS 13 = 3 x 2 m, CAS 14 = 6 x 4,50 m); în zona parcării au fost trasate 2 secţiuni (SXI = 30 x 1,5 m, SXII = 45 x 1,5 m). A mai fost trasată o secţiune transversală către limita de sud a sitului numită S. XIV = 59 x 1,5 m. Traversează firul autostrăzii şi parcarea de la E la V. În total suprafaţa cercetată a fost abordată prin practicarea unui număr de 14 de secţiuni şi 14 casete. Suprafaţa totală a suprafeţelor deschise în timpul cercetărilor arheologice de la Moara Vlăsiei este de 1292,1 m2.
În urma cercetărilor arheologice, a analizei materialului arheologic descoperit şi a corelaţiilor specifice, succesiunea stratigrafică a locuirii în cadrul sitului aflat pe terasa râului Cociovaliştea, sat Moara Vlăsiei, comuna Moara Vlăsiei se prezintă astfel (de la cel mai nou la cel mai vechi nivel de locuire):
- sub nivelul arabil actual există un singur nivel antropic, afectat într-o oarecare măsură de decaparea efectuată de firma EUROCONSTRUCT; nivelul arheologic coboară cca. 0,30 m sub nivelul de decapare - epoca bronzului, cultura Glina.
- anterior locuirii de epoca bronzului există un strat de pământ brun-roşcat gros de aproximativ 0,40 m; acest strat este steril din punct de vedere arheologic.
- un strat bogat în concreţiuni calcaroase de asemenea steril arheologic. Acest nivel are o grosime de 0,20-0,25 m.
- un nivel argilos la baza căruia nu am ajuns.
Precizăm că la toate adâncimile de identificare a complexelor arheologice trebuie adăugaţi în medie 0,30 m, reprezentând decaparea mecanizată realizată de către firma care construieşte autostrada. În urma decapării, cea mai mare parte a complexelor de locuire de suprafaţă au fost afectate sau distruse. Complexele arheologice cercetate sunt în marea lor majoritate adâncite sau uşor adâncite.
În timpul cercetărilor întreprinse în cursul anului 2010 au fost identificate şi cercetate un număr de 39 de complexe. Dintre acestea 4 complexe sunt de tip locuinţe, 27 de complexe sunt gropi de diferite forme, iar 8 complexe au fost definite prin observarea unor zone cu aglomerări ale materialului ceramic. Din punct de vedere cronologic 30 complexe aparţin nivelului de locuire al epocii bronzului, 6 complexe pot fi încadrate cronologic în cea de a doua epocă a fierului, iar 3 complexe au o atribuire incertă.
În nivelul de locuire Glina au fost identificate 30 de complexe. Acestea constau în locuinţe de suprafaţă şi gropi. De asemenea, unele zone cu o concentrare a materialului ceramic şi cu o textură uşor diferită de cea a stratului, au fost înregistrate ca şi complexe, fără a fi delimitate clar în plan.
Materialul arheologic descoperit în interiorul complexelor aparţinând culturii Glina este alcătuit în marea majoritate din fragmente ceramice şi osteologice, dar a fost recuperată şi o brăţară fragmentară confecţionată din metal. Din punctul de vedere al formei recipientelor confecţionate din lut descoperite în situl de la Moara Vlăsiei acestea se încadrează în categoria oalelor cu una sau două toarte, cu dimensiuni medii sau mari fiind descoperite însă şi vase de dimensiuni mici sau chiar vase miniaturale. Materialul ceramic identificat în cadrul celor 30 complexe cercetate se înscrie din punct de vedere tipologic în cadrele specifice culturii Glina. Motivele decorative cele mai frecvent întâlnite în materialele ceramice descoperite la Moara Vlăsiei sunt reprezentate de „găurile-buton” respective brâul alveolat. Destul de des întâlnite sunt şi torţile tubulare. Ceramica descoperită este arsă atât oxidant cât şi reducător.
Alături de vase din lut, la Moara Vlăsiei a fost descoperită şi plastică zoomorfă ce constă atât în statuete de mamifere domestice (bovidee în general) cât şi sălbatice, fiind descoperită şi o statuetă ce înfăţişează un mamifer rozător.
În categoria pieselor din ceramică descoperite la Moara Vlăsiei se numără şi fusaiolele, rotiţele de car votiv (fragmentare în general), un ciocan miniatural precum şi un fragment de lingură. Utilajul litic constă, în general, în lamele de silex, gratoare, vârfuri, precum şi reziduuri de prelucrare (aşchii). Piesele din os-corn descoperite sunt reprezentate de o sulă, un obiect din os utilizat probabil în cadrul plasei de pescuit şi două săpăligi din corn de cerb.
La Moara Vlăsiei au fost descoperite şi urme sporadice de locuire databile în a doua epocă a fierului. Au fost identificate 6 astfel de complexe: o locuinţă uşor adâncită (cpl. 37/L 4- descrisă mai jos), 4 gropi şi o zonă cu o concentrare de material ceramic definită ca şi complex. De menţionat că materialul ceramic este redus din punct de vedre cantitativ, foarte fragmentar şi puţin semnificativ ca şi forme sau decor, o datare mai exactă fiind imposibil de realizat.
O parte din complexele (3) descoperite în timpul cercetărilor arheologice de la Moara Vlăsiei aparţin unui nivel de locuire neidentificat. Este vorba de o groapă fără inventar, un complex surprins pe profilul unei secţiuni şi respectiv locuinţa cu cuptor – Cpl.16/L1, descrisă mai jos. Datarea nivelului de locuire în epoca bronzului (cultura Glina) de la Moara Vlăsiei a fost realizată pe baza materialului ceramic, în special pe numeroasele fragmente de vase decorate specific şi pe baza multitudinii de statuete zoomorfe.
Majoritatea vestigiilor identificate în situl arheologic de la Moara Vlăsiei sunt încadrabile din punct de vedere cronologic în epoca bronzului, cultura Glina. Din cele 39 de complexe identificate, 30 pot fi datate pe baza materialului descoperit în această epocă. Două din cele 4 locuinţe descoperite aparţin de asemenea culturii Glina, cu posibilitatea ca şi o a treia să fie datată în aceeaşi perioadă. Nivelul arheologic identificat, cu o grosime de cca. 30 cm (la care se adaugă porţiunea din strat afectată de decaparea efectuată de constructor) conţinea o cantitate însemnată de material ceramic şi osteologic. O principală caracteristică a sitului de la Moara Vlăsiei este dată de fragmentaritatea materialului ceramic, nici un vas nefiind întregit. De asemenea, numărul mic al locuinţelor identificate comparativ cu cel al gropilor poate conduce la două ipoteze:
- nucleul aşezării nu coincide cu suprafaţa cercetată (firul autostrăzii) fiind situat în zona parcării. De altfel este interesant faptul că la nivelul decapării au fost observate în zona parcării o serie de cuptoare de tipul celui identificat în L1 (cpl.16);
- complexele de suprafaţă au fost afectate de decapare.
O altă caracteristică a nivelului cultural Glina din situl de la Moara Vlăsiei o reprezintă numărul relativ mare de statuete zoomorfe, o parte dintre ele fiind decorate cu împunsături, sau rotiţe de car votiv.