Mironeşti | Comuna: Gostinari | Judeţ: Giurgiu | Punct: Malu Roşu, Conacul lui Palade | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Gostinari
Localitate:
Mironeşti
Punct:
Malu Roşu, Conacul lui Palade
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Schuster | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Panait | Marian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Amplasat pe un promontoriu al terasei din dreapta Argeşului (altitudine 87,20 m), situl de la Malu Roşu este flancat la N de acest râu, la S de o vale care îl separă de drumul judeţean, la E (spre satul Teiuş) de o vale puţin adâncă, iar la V de o altă vale mult mai pronunţată, delimitându-l de arealul Conacul lui Palade. Starea de conservare a sitului este, în general medie, existând însă un proces continuu de eroziune, mai ales în partea nordică, spre râul Argeş. Iniţiate în 1989, cercetările arheologice au fost reluate în 2002 şi continuate până în prezent.
Investigaţiile arheologice din 2010, finanţate integral de MJTA Giurgiu (suma = 8000 lei), s-au derulat în perioada august-septembrie şi au fost concentrate asupra secţiunii S19, unde se află groapa de cult hallstattiană, extinsă cu încă 16 m² (pe latura ei sudică), cu scopul de a-i surprinde limitele. În noua suprafaţă cercetată au fost descoperite fragmente de ceramică, aferente culturii Basarabi, şi câteva oase de animale. În urma cercetărilor de anul acesta, am ajuns la concluzia că, groapa de cult nu se extindea pe o suprafaţă mai mare de 40-45 m².
În imediata apropiere a punctului Malu Roşu, anume arealul Conacul lui Palade, cercetările noastre s-au concentrat, într-o primă fază, asupra S6 (10 x 2 m), nefinalizată în timpul campaniei precedente. Ulterior, suprafaţa cercetată s-a extins cu alte patru secţiuni: S7 (8 x 2 m), S8 (10 x 2 m), S9 (8 x 2 m) şi S10 (8 x 2 m). Dintre complexele arheologice descoperite în S6, se remarcă o groapă menajeră, a cărei adâncime coboară, începând cu nivelul de călcare, până la -2 m. Inventarul complexului respectiv a cuprins un mare număr de fragmente ceramice hallstattiene (cultura Basarabi), un strat gros de cenuşă amestecat cu fragmente mari de cărbune, la care se adaugă câteva fragmente de chirpici şi oase de animale. Mai trebuie spus că, între -1,90 -2 m, a fost surprins un strat de lut ars, pe o suprafaţă de cca. 1 x 1 m. Pentru a identifica limitele gropii menajere, am trasat, în paralel cu S6 (la o distanţă de 1 m) S8 şi le-am unit în dreptul c.3-4, fără a mai descoperi ceva, de unde concluzia că suprafaţa complexului respectiv nu depăşea 4 m². În toate cele cinci secţiuni cercetate la Conacul lui Palade, au fost descoperite vestigii (predominantă rămâne ceramica) aparţinând culturilor Glina, Hallstatt-ului Timpuriu şi Mijlociu (cultura Basarabi), Latène-ului şi Dridu. Prima, cultura Glina, este reprezentată de numeroase fragmente ceramice cu decor alveolat specific, o fusaiolă bitronconică fragmentară şi câteva unelte din silex. Cel mai bine este reprezentat Hallstatt-ul, căruia îi aparţin două vase întregi sau aproape întregi: o ceaşcă şi un vas bitronconic. De dimensiuni relativ mici (înălţimea = 0,07 m; diametrul fundului = 0,04 m; diametru gurii = 0,09 m), ceaşca este de culoare cenuşie, cu buza dreaptă şi fundul plat, lipsindu-i toarta, care era supraînălţată. Celălalt artefact, vasul bitronconic, descoperit tot în S8, între -0,60 - 0,80 m (dimensiuni: înălţime = 0,15 m; diametrul fundului = 0,05 m; diametrul gurii = 0,075 m), are fundul plat, îi lipseşte toarta şi este lucrat dintr-o pastă de calitate relativ bună. În afara celor două vase, mai trebuie menţionată şi descoperirea unui mare număr de fragmente ceramice (buze, funduri, torţi etc.), care ne sugerează prezenţa unor tipuri şi forme de vase specifice perioadei hallstattiene: străchini invazate şi evazate, vase cu picior, ceştile mari cu două torţi, cănile cu o toartă şi planul gurii oblic, vasele-borcan ş.a. Dintre formele de decor menţionăm brâurile alveolate (dispuse orizontal, vertical şi oblic), brâurile crestate (unele duble şi asociate cu cele alveolate), brâuri încadrate între benzi incizate şi excizate şi motivele geometrice (cercul, triunghiul şi rombul).
În fine, ultimul obiectiv propus investigaţiilor noastre a fost arealul Conacul Mironescu, parte integrantă a zonei Malul Roşu-Conacul lui Palade-Conacul Mironescu, punct aflat la nord de Căminul de bătrâni şi despărţit, în partea estică, de Conacul lui Palade de Valea Morii. În timpul efectuării sondajului nostru (au fost trasate două secţiuni: S1 = 4.00 x 2.00 m; S2 = 6.00 x 2.00 m) pe o suprafaţă de 20 m² au fost descoperite urme care aparţin culturilor Cernavodă II, Glina, Basarabi, Latène şi Dridu. Dintre complexele descoperite în S2, remarcăm o locuinţă de suprafaţă şi un cuptor de gospodărie, aparţinând culturii Dridu. Resturile locuinţei, care se întind pe o suprafaţă de 2 x 1,70 m, au fost descoperite între adâncimile de -0,60 -0,80 m şi constau în fragmente mari de chirpici, pe care se află imprimate urme de nuiele şi paie. Sub resturile locuinţei, a fost descoperit un vas de dimensiuni relativ mici (înălţimea = 0,09 m; diametrul fundului = 0,70 m; diametrul gurii = 0,126 m), aparţinând culturii Tei III. De formă tronconică şi puţin bombat la mijloc, vasul, de culoare cenuşie (mai închisă spre partea superioară), are fundul inelar, buza uşor lăţită, iar toarta este amplasată între buză şi zona mediană. Decorul vasului este variat: triunghiuri haşurate cu linii incizate şi motivul spiralei, încadrate de două benzi (una spre buză şi alta în zona mediană), iar o altă bandă se află amplasată în apropierea fundului. Acestora li se adaugă cei trei butoni, dispuşi la distanţe aproape egale, întrerupând, din loc în loc, prima bandă.
În sfârşit, celălalt complex, cuptorul, de formă ovală, a fost descoperit tot între adâncimile de -0,60 -0,80 m, nu departe de locuinţă şi a fost construit direct pe pământ. Inventarul cuptorului cuprinde bucăţi mari de chirpic (cu amprente evidente de nuiele), care alcătuiau cupola, fragmente ceramice specifice culturii Dridu şi câteva hallstattiene. Sub resturile cuptorului a fost descoperit un vas cu dimensiuni medii (înălţimea = 0,20 m; diametrul gurii = 0,113 m; diametrul fundului = 0,08 m), cu fundul plat, buza uşor răsfrântă şi corpul puţin arcuit. A mai fost descoperit şi capul unei figurine feminine, cu ochii bine reliefaţi şi nasul pronunţat, aparţinând, după toate probabilităţile, culturii Cernavodă II, cultură căreia îi aparţine şi o mărgea din lut tubulară, la care se adaugă câteva fragmente ceramice.
Bibliografie: