Mironeşti | Comuna: Gostinari | Judeţ: Giurgiu | Punct: Malu Roşu | Anul: 2005
Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 103390.01 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Gostinari
Localitate:
Mironeşti
Punct:
Malu Roşu
Localizare:
| 103390.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Schuster | Cristian | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Comşa | Alexandra | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Morintz | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti |
Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
Panait | Marin | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Situl se află amplasat pe un promontoriu (altitudinea: 82 m) din terasa dreaptă a văii Argeşului, fiind flancat la N de aceasta, la S de o vale care-l desparte de drumul comunal, la E de o vale puţin adâncă, iar la V de una mult mai adâncă, separându-l de punctul ,,Conacul lui Palade’’. Starea de conservare a sitului este medie, existând un proces de eroziune permanentă în partea nordică a acestuia, mai exact spre râul Argeş. Săpăturile sistematice de la ,,Malu Roşu’’ au fost iniţiate în vara anului 2002, anterior, în 1989 s-a practicat numai un mic sondaj, când au fost trasate două secţiuni S1 (10 x 2 m), S2 (10 x 2 m) şi caseta C1 (4 x 4 m) la S2. După o întrerupere de doi ani de zile, cercetările arheologice au fost reluate în perioada 16 iunie–6 august 2005, fiind finanţate integral de MJ Giurgiu. În timpul campaniei arheologice din vara anului 2005 au fost trasate şase secţiuni: S3=S1/2005 (10 x 2 m), S4=S2/2005 (10 x 2 m), S5=S3/2005 (10 x 2 m), S6=S4/2005 (10 x2 m), S7=S5/2005 (10 x2 m) şi S8=S6/2005 (10 x 2 m), la care se adaugă casetele C2=C1/2005 (2 x 2 m) şi C3=C2/2005 (2 x 4 m), trasate la S3=S1/2005 şi, respectiv, la S5=S3/2005. Materialul descoperit în suprafeţele cercetate aparţine mai multor culturi, specifice unor epoci diverse: culturile Cernavodă I, Cernavodă III, Cernavodă II, Tei, Radovanu, din Hallstatt, Latène şi feundalismul timpuriu. Facem precizarea că, materialul arheologic descoperit în timpul acestei campanii aparţine în proporţie de 70% culturilor Cernavodă I şi Cernavodă III. Dintre complexele descoperite menţionăm 2 construcţii de suprafaţă (una în S3=S1/2005 şi cealaltă în S5=S3/2005), ambele aparţinând culturii Cernavodă III. Dacă prima locuinţă are un inventar extrem de sărac – reducându-se la bucăţi de chirpici, din podină şi câteva fragmente ceramice –, materialul arheologic descoperit în cea de-a doua casă este ceva mai substanţial. Locuinţa respectivă a fost descoperită în S5=S3/2005, iar pentru a-i surprinde limitele (3,7 x 2,8 m) s-a trasat în partea nord-vestică, C3=C2/2005, între careurile 1-4. Descoperite, începând cu adâncimea de 0,4 m, urmele locuinţei coboară, dar numai în unele locuri, până la -0,9 m, adică în apropierea solului viu. Inventarul construcţiei cuprinde fragmente ceramice (în majoritate de culoare roşiatică), bucăţi mari de chirpici, din podină, unelte de silex (fragmentare), cărbune, iar la baza ei un strat de cenuşă, destul de consistent, lucru care ne determină să presupunem că ea a fost distrusă în urma unui incendiu. Este vorba de o locuinţă de suprafaţă, cu podină din lut şi suprastructură de chirpici, aşa cum sunt mai toate locuinţele care au aparţinut comunităţilor Cernavodă III. Elementul cel mai caracteristic îl reprezintă însă ceramica, prezentă în toată suprafaţa cercetată.
Din păcate, materialul ceramic descoperit se prezintă mai mult fragmentar, astfel că posibilităţile de reîntregire ale unor vase sunt foarte mici. Au fost identificate buze şi funduri de vase, apucători, tortiţe tubulare şi late, sugerându-ne prezenţa mai multor tipuri şi forme de vase. Pasta din care sunt lucrate vasele respective (grosieră, semigrosieră, semifină, fină) are în compoziţia ei lut, pleavă (în special cele care aparţin culturii Cernavodă I), nisip, pietricele şi lut fin (cazul culturii Cernavodă III). Decorul aferent materialului ceramic se compune din caneluri exterioare şi interioare, brâuri alveolate în relief, unele dintre ele duble, brâuri alveolate, altele crestate etc. Culoarea predominantă rămâne cea roşiatică (în special cea care aparţine ceramicii Cernavodă III), dar există şi fragmente ceramice de culoare cenuşie, cafenie şi cărămizie. Singurul vas întreg, a fost descoperit în S8=S6/2005, în caroul 4, între -0,5 şi -0,8 m. De dimensiuni mijlocii, vasul este uşor arcuit, cu fundul plat şi buza dreaptă, având ca decor un brâu format din linii inegale (obţinute prin tehnica inciziei, la care se adaugă două apucători, dispuse pandant, pe aceeaşi parte a vasului (exterior şi interior). De culoare cafenie-cenuşie, pasta are în compoziţie lut, nisip şi pietricele, prezentând şi o ardere secundară. Din punct de vedere cronologic, vasul aparţine culturii Cernavodă I sau perioadei de tranziţie spre Cernavodă III. În privinţa uneltelor de silex, acestea nu sunt prea numeroase, păstrându-se doar într-o formă fragmentară. În schimb, materialul osteologic este destul de bogat, aparţinând atât unor animale domestice, cât şi sălbatice: Bos taurus, Ovis aries, Capreea hircus, Sus domesticus, Canis familiaris, Equus cabalus, Cervum elaphus şi Sus scrofa.
În privinţa epocii bronzului, aceasta este reprezentată de culturile Tei şi Radovanu, care se reducându-se însă doar la câteva fragmente ceramice, unele dintre ele au ca decor motive geometrice, în special triunghiul. A fost descoperit şi un fragment tipic pentru cultura Glina, din Bronzul Timpuriu.
La fel ca şi în cazul epocii bronzului, epoca fierului este reprezentată de câteva fragmente ceramice hallstattiene (cultura Basarabi) şi alte getice, la care se adaugă materialul specific feudalismului timpuriu.
Întregul lot de material arheologic se află depozitat la MJ Giurgiu