Mintiu Gherlii | Judeţ: Cluj | Punct: Ciuleneş | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 58561.03 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Mintiu Gherlii
Localitate:
Mintiu Gherlii
Punct:
Ciuleneş
Localizare:
| 58561.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Meşter | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
În cadrul Proiectului de îmbunătăţiri funciare iniţiat de Regia Autonomă Apele Române - Cluj, s-au efectuat lucrări de amenajare pe diverse tronsoane ale Văii Fizeşului, precum şi de regularizare a Pârâului Copar, ce se află în imediata apropiere a staţiunii arheologice din punctul Ciuleneş. Aşezarea a fost semnalată încă din 1966, dar abia în 1994 s-a efectuat un prim sondaj de specialitate, care a confirmat existenţa unei locuiri îndelungate în zonă (din neolitic până în epoca medievală târzie). Cercetările de suprafaţă, precum şi sondajele ulterioare, ne-au dus la concluzia că, aşezarea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 4,5 - 5 ha, fiind situată pe o pantă ce coboară de la E spre V. În anii ce au urmat, staţiunea a continuat să fie cercetată, fiind înregistrată ca obiectiv arheologic, iar rezultatele obţinute au fost publicate în reviste de specialitate.
În luna august 2000, cu ocazia proiectului amintit, paralel cu supravegherea şi efectuarea unor sondaje legate de eliberarea de sarcină istorică a zonei aflată în reamenajare, s-au continuat săpăturile sistematice în aşezare. A fost decopertată o secţiune notată de către noi cu S. 5 (continuând astfel numerotarea secţiunilor din anii anteriori).
Secţiunea 5. A fost trasată la 22 m faţă de S. 4 pe direcţia NNE, de-a lungul liniilor de înaltă tensiune, ce traversează zona. Dimensiunile acesteia au fost de 2 x 10 m, decopertându-se astfel cinci carouri.
Stratigrafia se prezintă astfel:
? 0 / -0,3 m, un humus recent, cu un material arheologic neomogen şi amestecat;
? -0,3 / -0,5 m, strat de pământ de culoare neagră, a cărui grosime variază în funcţie de alunecările de teren. Şi aici ceramica este amestecată (medievală de sec. IV - XII, romană şi sporadic din epoca bronzului);
? -0,5 / -0,7 m, pământul are o nuanţă de brun închis şi este lipsit aproape în totalitate de urme arheologice, ceea ce presupune o părăsire temporară a aşezării;
? -0,7 / -0,9 m, culoarea pământului este neagră spre brun, puternic pigmentată cu fragmente mărunte de chirpic pe întreaga lungime a secţiunii. Ceramica ce se află în cantităţi mari, este de factură grosieră şi semifină şi aparţine primului strat de epoca bronzului, cultural încadrând-o în cultura Wietenberg, fazele II - III. Grosimea stratului variază între 0,45 şi 0,6 m, situaţie ce se datorează alunecărilor de teren, petrecute de-a lungul timpului;
? -0,9 / -1,1 m, aceeaşi culoare a pământului ca şi în nivelul precedent, doar că fragmentele de chirpic sunt mai mari şi mai bine arse. La acest nivel s-a descoperit o platformă de chirpic compact cu dimensiunile de 0,7 / 0,8 m şi o grosime de 0,1 m. Inventarul arheologic descoperit este sărăcăcios;
? -1,1 / -1,5 m, pământul este din ce în ce mai negru, nu este pigmentat, iar ceramica este mai rară şi mai fragmentată. În caroul 2, se află un şanţ perfect vizibil, ce pleacă din profilul estic, spre cel vestic, pe direcţia SE - NV;
? -1,5 / -1,7 m, pe întreaga lungime a secţiunii nu s-a descoperit nimic de importanţă arheologică ceea ce confirmă constatările din anii precedenţi (când aproximativ la aceeaşi adâncime, urmele de locuire lipseau în totalitate), că la un moment dat locuirea a fost întreruptă;
? -1,7 / -1,95 m, este al doilea nivel de locuire (cel mai vechi) de epoca bronzului, care este mult mai sărac în materiale arheologice (ceramică, chirpic oase etc.). Ceramica descoperită, este numai de factură grosieră, ornamentele mai des întâlnite fiind cele în tehnica Besenstrich şi striate (descoperiri de acest gen sunt numeroase în Transilvania);
? -2 / -2,1 m, culoare pământului este gălbuie, stratul fiind lipsit de urme arheologice. De la -2,2 m, începe sterilul.