Milova | Comuna: Conop | Judeţ: Arad | Punct: Cioaca Milovei | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Kapcsos | Norbert | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Mărginean | Florin | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sava | Victor | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Cireap | Ioan Cristian | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Preda | Daniel | participant | Complexul Muzeal Arad |
Raport:
Punctul, inedit, este situat în extravilanul satului Milova, pe terminaţia sudică a Dealului Milova (Cioaca Milovei), pe un platou care ocupă înălţimea acestei terminaţii. Platoul este acoperit de o pădure tânără de stejar. Starea de conservare este una bună, exceptând urmele unor intervenţii antropice (adâncituri, posibile amenajări contemporane cu caracter militar).
În martie 2020, un deţinător autorizat al unui detector de metale a descoperit aici mai multe artefacte; urmând circuitul legal, acestea au ajuns la Complexul Muzeal Arad. Ulterior, persoana respectivă ne-a oferit locaţia şi detalii despre aflarea pieselor.
Artefactele au fost descoperite în trei puncte de pe platou.
Într-un punct care se prezenta sub forma unei movile foarte aplatizate, au fost descoperite:
∙ două piese din aur, contorsionate, lucrate în tehnica au repoussé, cu proeminenţe conice în relief, posibil provenind de la acelaşi artefact de forma unei aplici-placaj;
∙ două fibule cu câte patru nodozităţi, una având şi trei noduri intermediare, fragmentate, din argint;
∙ zăbală din fier, articulată, bara care intra în gura calului fiind torsadată, la capete fiind prinsă câte o verigă; alături se mai afla o verigă, puţin mai mare.
Conform celor spuse de către persoana care a făcut descoperirile, după ce a săpat la o oarecare adâncime, a găsit zăbalele, deasupra unor pietre; îndepărtând câteva pietre, a descoperit piesele din aur, între marginea unei lespezi mai mari şi o piatră. Ridicând apoi lespedea, a găsit cele două fragmente de fibule; pe lângă acestea, a observat ceva ce păreau a fi oase arse.
La distanţa de 1-2 m. spre est-sud-est, tot deasupra unor pietre, a mai descoperit o zăbală din fier, articulată, cu bara torsadată, verigile de la capete fiind mai mici.
La o oarecare distanţă de locul primelor descoperiri, în direcţia est-nord-est, au fost descoperite:
∙ o monedă romană republicană, probabil aliaj argint;
∙ un fragment de fibulă din argint (se păstrează un fragment de picior cu două noduri).
În timpul cercetării de suprafaţă, efectuată cu ocazia deplasării în teren alături de persoana care a făcut descoperirile, pe platou am mai putut observa alte câteva movile aplatizate. Una din intervenţiile menţionate la început, pare să fi deranjat o amenajare din bolovani, care pot fi observaţi la baza şi pe marginea acestei adâncituri. Aici şi în vecinătatea imediată, am observat la suprafaţă fragmente de cărămizi, bucăţi de mortar; înlăturând frunzele căzute, am găsit numeroase mici fragmente de chirpici. La 2-3 metri est-nord-est faţă de acest loc au fost găsite moneda şi fragmentul de fibulă.
În vederea stabilirii caracterului sitului, a cronologiei acestuia şi a potenţialului său, după obţinerea autorizaţiei, a fost săpată o secţiune (S1). Aceasta, orientată NE-SV, cu dimensiunile 1 x 4 m, a fost amplasată pentru a surprinde punctul în care s-au descoperit podoabele din metale preţioase.
S1. La adâncimea de 10-15 cm, în jumătatea SV a secţiunii a fost identificată o aglomerare de bolovani. În locul în care a săpat persoana care a făcut descoperirile se aflau două lespezi de dimensiuni mai mari; În spaţiul dintre ele se puteau observa mici fragmente de lut ars şi de cărbune.
După îndepărtarea bolovanilor din jumătatea SV şi a pământului din cea NE, la adâncimea de 30-35 cm s-a observat un nou nivel al aglomerării de bolovani, ocupând întregul grund al S1. Pe acest nou nivel adâncimea este mai mare în jumătatea NE. Sub cele două lespezi mari a fost identificată o depunere (Cx1) de cenuşă, fragmente de oase calcinate, mici bucăţi de lut galben şi de lut ars. Pe suprafaţa acesteia se aflau acul unei fibule, un fragment al unei podoabe spiralate (tip saltaleone) şi resortul unei fibule, toate din argint, dar şi fragmente ceramice provenind de la un vas de mici dimensiuni, lucrat cu mâna, de culoare cenuşiu-închis.
Înlăturându-se bolovanii de pe al doilea nivel, la adâncimea de cca 45 cm, a apărut un al treilea nivel al amenajării, cu o concentrare mai mare a bolovanilor în jumătatea NE a S1.
Pentru surprinderea integrală a Cx1, a fost săpată o casetă (cas. A), între metrii 2 şi 3 ai S1, în profilul NE al acesteia; lăţimea cas. A este de 0,5 m. La adâncimea de 20 cm se afla o aglomerare de bolovani. După înlăturarea acestora s-a putut observa conturul depunerii Cx1 (Fig. 1). S-a procedat la recoltarea şi documentarea, treptată, a depunerii. În timpul acestui proces, între resturile de cenuşă şi oase calcinate au fost descoperite două resorturi şi un fragment de ac de fibulă, fragmente ale unei podoabe spiralate, patru mărgele din sticlă, albastru-verzui, foarte friabile şi alte patru obiecte mici din metal, slab păstrate, posibil ornamente. La final, s-a putut observa că depunerea a fost aşezată într-o alveolare cu contur aproximativ circular, săpată în solul brun-gălbui, având adâncimea de 7 cm şi un diametru de 50 cm.
După îndepărtarea bolovanilor de pe al treilea nivel, s-a ajuns la sterilul arheologic.
Prin analogii cu descoperiri similare, artefactele oferă o datare în intervalul sec. II-I î.Hr.
Resturile calcinate au fost analizate de dr. Angela Simalcsik, antropolog al Centrului de Cercetări Antropologice al Academiei Române – Filiala Iaşi. Ele aparţin unei femei de vârstă adultă tânără (20-35 ani). Putem astfel conchide că ne aflăm în faţa unei descoperiri cu caracter funerar, un mormânt de incineraţie, cu arderea defunctului în altă parte şi depunerea resturilor calcinate direct pe sol şi acoperite ulterior cu pietre.
Cercetările viitoare îşi propun să determine felul amenajării din pietre şi întregul conţinut al acesteia. Ca proiect de lungă durată, dorim să aflăm caracterul şi complexitatea acestui sit.
Bibliografie: