Milişăuţi | Judeţ: Suceava | Punct: Bădeuţi | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 146986.03 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Milişăuţi
Localitate:
Milişăuţi
Punct:
Bădeuţi
Localizare:
| 146986.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andronic | Mugur | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
| Hău | Florin | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
Raport:
Cu prilejul cercetărilor arheologice de teren efectuate în toamna anului 2004 în arealul comunei Milişăuţi, efectuate de către Mugur Andronic şi Florin Hău, au fost descoperite diverse vestigii din epoci diferite. Pe ambele maluri ale pârâului Bădeuţi, afluent de dreapta al Suceviţei, începând de la podul rutier al acestui fir de apă, care intersectează segmentul de drum 209A ce leagă Suceava de Rădăuţi, şi parcurgând mai multe sute de metri în amonte, s-au identificat frecvent bucăţi de chirpic şi resturi ceramice din epoca bronzului (cultura Noua) şi sec. IV (Sântana de Mureş). În plus, în sectorul cercetat de către primul arheolog menţionat, s-au descoperit, alături de numeroase fragmente de lut ars, mai multe cioburi care se pot data la sfârşitul primului mileniu creştin, descoperire importantă pentru nord-vestul Moldovei, deoarece, faţă de alte judeţe, în judeţul Suceava, în mare parte deja investigat perieghetic, nu se cunosc decât trei situri din această perioadă: Suceava-Drumul Naţional1 Pătrăuţi2 şi Poiana-Zvoriştea3 ultimul cercetat aproape exhaustiv.
Merită de asemenea să menţionăm aici şi faptul că Bădeuţi este unul dintre vechile sate moldoveneşti, poate chiar contemporan cu legendarul „descălecat” al ţării, al cărui nume este posibil să fi derivat de la boierul „Badea cel Bătrân”, menţionat într-un document încă de la 28 noiembrie 13994. Nu întâmplător aici au existat importante şi vechi curţi domneşti, o biserică ctitorită de către Ştefan cel Mare la 1487 şi s-au emis unele documente voievodale.
Cele câteva fragmente ceramice care ne-au atras atenţia în mod special au fost realizate majoritar cu roata, unul fiind doar lucrat numai cu mâna şi decorat tradiţional.
Săpăturile propriu-zise iniţiate de către autor în toamna 2005, au fost executate în grădina din spatele gospodăriei lui Doru Hreniuc, la o distanţă de aproape 80 de m de cursul pârâului, care în apropiere posedă lateral un izvor secundar deosebit de bogat. Ele au constat în patru secţiuni, cu lungimi între 20 şi 35 m. Dintre acestea, S II a avut şansa interceptării unei locuinţe modeste, uşor adâncite sub nivelul vechi de călcare.
Din punct de vedere stratigrafic, aici situaţia este deosebit de simplă. Sub nivelul arabil continuă acelaşi strat de pământ mai închis la culoare, în degradare continuă spre lutul galben, care apare la o adâncime de circa 0,40 m. Nivelul de călcare vechi, unde s-au descoperit majoritatea fragmentelor ceramice şi a pietrelor oscila între –0,35 –0,40 m.
Locuinţa cercetată aici orientată aproximativ N - S, nu a prezentat nimic spectaculos, având un caracter modest: se adâncea cu încă cca. 0,20 m sub vechiul nivel de călcare, era de formă relativ rectangulară (2,75 x 3,10 m), cu o latură mai arcuită, cu podeaua relativ orizontală şi cu două mici grupări de pietre, de dimensiuni modeste, spre colţul de NV.
Nu se poate afirma cu certitudine dacă complexul a avut vatră, în lipsa unor urme evidente în acest sens. Trebuie însă remarcat faptul că în conţinutul grupării de pietre apropiat colţului amintit, s-au descoperit câteva bucăţi modeste de cărbune şi două fragmente ceramice modelate cu roata, ceea ce a putut data şi locuinţa.
Concluzionând, dincolo de dificultăţile inerente financiare şi de debut de cercetare, situl de la Bădeuţi începe să se dezvăluie ca un reper arheologic care merită investigat pe viitor cu toată încrederea.
Note:
1.
1. Al Alexandrescu şi St. Olteanu, Materiale 4, 1957, p. 253; St. Olteanu, Materiale 5, 1959, p. 607; T. Martinovici şi St. Olteanu, Materiale 6, l959, p. 689-692; ş. a.
2. M. Andronic, P. V. Batariuc, Contribuţii la cunoaşterea evoluţiei habitatului uman în zona limitrofă a oraşului Suceava, Suceava 17-18-19, 1990-1991-1992, p. 12, cu o datare iniţială mai timpurie.
3. M. Andronic, Poiana - o aşezare din secolele VIII-IX d.Chr., supliment VIII al anuarului Suceava, 2005.
4. DRH, A, Moldova, I, p. 27.