Miercurea Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Ciuboteni | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Perioada modernă;
Epoci:
Preistorie; Epoca bronzului; Hallstatt; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 83339.30 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
mun. Miercurea Ciuc
Localitate:
Miercurea Ciuc
Punct:
Ciuboteni
Localizare:
| 83339.30 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzea | Dan Lucian | responsabil | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
În conformitate cu autorizaţia de construire nr. 179/15.07.2005, cetăţeanul Trandafir Haralambie a început lucrările pentru construirea unei case de locuit, în cartierul Ciuboteni (fost sat) al mun. Miercurea- Ciuc, Str. Kájoni János, Nr. 27, jud. Harghita. Lucrările de construire au fost sistate de către Primăria mun. Miercurea Ciuc, la sesizarea venită din partea DCCPCN Harghita, conform căreia în locul acestei construcţii existau vestigii arheologice. În aceste condiţii, a fost încheiat un contract de eliberare a terenului de sarcina arheologică între cetăţeanul Trandafir Haralambie şi MCR.
S-a constatat că în perimetrul piscinei de 14 x 8 m, zidurile de fundaţie au fost turnate până la adâncimea de 0,60 m şi aveau lăţimea de 0,60 m. La SE de piscină era săpat un şanţ de canalizare, lung de 11 m şi lat de 0,40 m. În profilul nordic (latura de nord a piscinei) săpat cu excavatorul, s-a observat un complex distrus (probabil locuinţă modernă ?), ce se prezintă ca o arsură groasă de circa 0,10 m, lungă de 3,4 m. Sub arsură se observau pietre mari, probabil de la o fundaţie. Deasupra acestei arsuri, în poziţie secundară, se află un strat de pământ negru în amestec cu puţine resturi de lemn şi lut ars, gros de 0,60 – 0,70 m.
Aşezarea a fost depistată în anul 2005 prin cercetările de teren efectuate de către reprezentatul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a jud. Harghita, domnul Kosza Antal, care a descoperit artefacte preistorice şi protoistorice în zona învecinată obiectivului de pe str. Kájoni János nr. 27, în grădina locatarului Bartalis Imre de pe str. Kájoni János, nr. 29.
Eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa unde urma să fie construită o casă de locuit.
Cercetările arheologice au fost concentrate în locurile unde urmau să fie amplasate construcţiile. Au fost deschise două suprafeţe S.I (74 m2 în interiorul piscinei) şi S.II (22 m2 în partea sud-estică a terenului).
Suprafaţa I, Profilul estic: 0 –0,2 m sol vegetal; -0,2 -0,3 m – lentilă de pământ de culoare galben-cărămiziu, puternic tasat în amestec cu multe pietricele; -0,3 -1,3 m, pământ negru, afânat, în care s-au descoperit bolovani de piatră, bucăţi de zgură de fier, materiale ceramice amestecate din perioade diferite; -1,4 m – argilă de culoare galbenă (steril din punct de vedere arheologic). Profilul vestic: 0 -0,2 m sol vegetal; -0,2 -1,2 m – pământ brun-negricios tasat, amestecat, în poziţie secundară, în amestec cu pietricele; la adâncimea de 0,8-1 m, apar lentile de pământ de culoare galben-cărămiziu, puternic tasat în amestec cu multe pietricele; -1 -2,4 m: pământ negru, afânat, în care apar materiale ceramice izolate din epoca bronzului şi Hallstatt; -2,4 -3,1 m: pământ brun – verzui, lipicios cu bolovani de piatră neprelucraţi, printre care se găsesc materiale ceramice şi resturi de oase de animale (reprezintă probabil umplutura unei gropi?, săpate în perioada modernă): de la adâncimea de 3,1 m apare argila de culoare galbenă (sol steril din punct de vedere arheologic). Profilul nordic: 0 -0,2 m sol vegetal; -0,2 -1,1 m – pământ brun-negricios tasat, amestecat, în poziţie secundară, în amestec cu pietricele; între -0,9 -1,1 m, în partea estică a profilului s-a observat un complex distrus (probabil o locuinţă modernă?), ce se prezintă ca o arsură groasă de cca. 0,10 m, şi lungă de 3,4 m. Sub arsură se observau pietre mari, probabil de la o fundaţie şi bârne de lemn putrezite – la adâncimea de 1,1-1,3 m; la adâncimea de 1,3-1,6 m, în partea estică a suprafeţei şi între -1,3 -2 m în partea vestică, se afla pământ negru, uşor tasat, umed, în care au fost descoperite puţine resturi de cultură materială (în special ceramică şi fragmente de zgură de fier); La adâncimea de 2-2,45 m, în jumătatea vestică a suprafeţei a apărut o aglomerare de bolovani de piatră, între aceştia era un sol mâlos de culoare brun-verzuie şi puţine urme de cultură materială; -2,45 -2,9 m, sub bolovanii de piatră, este un sol gălbui-verzui, tasat, fără urme de cultură materială; solul steril reprezentat de argila galbenă apare de la 1,6 m, în partea estică la adâncimea de 3 m. Din păcate, nu s-a reuşit cercetarea pe toată lungimea aglomerării de bolovani de piatră întrucât zidurile de fundaţie din beton au fost turnate înainte de începerea săpăturilor arheologice.
SII,profilul estic: solul vegetal a fost îndepărtat; la adâncimea de 0,2-0,6 m a apărut sol brun afânat în amestec cu pietricele (se află probabil în poziţie secundară); la adâncimea de 0,6-0,8 m a apărut un sol de culoare gălbui-cărămiziu, puternic tasat în amestec cu multe pietricele, spre S stratul se subţiază, iar la jumătatea secţiunii dispare (reprezintă probabil un nivel de călcare din perioada modernă); la adâncimea de 0,8-1,3 m a apărut pământ negru, umed, în care au apărut bucăţi mari de zgură de fier; la adâncimea de 1,3-1,5 m a apărut pământ brun-negricios, tasat, în care apar răzleţ bolovani mari de piatră; la adâncimea de 1,5–1,6 m a apărut solul steril din punct de vedere arheologic (pietriş de râu).
Aglomerarea de pietre nr. 1.Descoperită în S.I, în carourile F-G/2-3, ea a fost afectată de lucrările de construcţie a piscinei în părţile sale de E şi V. A fost surprinsă pe lungimea de 3 m (N – S) şi lăţimea de 2 m (E – V), la adâncimea cuprinsă între 0,40–0,50 m, de la suprafaţa actuală a terenului. Aglomerarea era formată din bolovani mari de piatră fără urme de prelucrare. Alături de aceştia se aflau bucăţi mari şi mici de zgură de fier, puţin lemn şi lut ars, precum şi pământ de culoare neagră, uşor de excavat. În partea superioară a aglomerării de pietre au fost surprinse deşeuri moderne, iar printre pietre, materiale arheologice amestecate, fragmente ceramice preistorice şi moderne. Printre acestea au fost descoperite şi două fragmente de cahle, confecţionate din lut fin având ornamente florale. Sub pietre se află un pământ de culoare neagră, ce avea grosimea cuprinsă între 0,20–0,40 m, iar imediat sub acesta a apărut argila de culoare galbenă (solul steril).
Terenul prezintă o pantă pe direcţia N – S (s-a observat la nivelul solului steril), ceea ce ne face să credem că această aglomerare de pietre se datorează unor amenajări făcute în perioada de locuire modernă, iar stratul de cultură preistoric a fost distrus.
Aglomerarea de pietre nr. 2. A fost surprinsă în partea de V a piscinei, în S.I, car. A-D / 1 –3. O mare parte din această aglomerare depăşea suprafaţa noastră (se extinde înspre proprietatea vecinului) şi nu s-a impus extinderea săpăturilor arheologice. Aglomerarea parea să fi fost orientată pe direcţia NV–SE şi a fost surprinsă doar latura sa nord-estică. Ea avea lungimea de cca. 5 m. A fost descoperită la adâncimea de 2–2,10 m, de la suprafaţa terenului. S-a prezentat printr-o aglomerare de pietre neprelucrate şi unele cu urme de prelucrare, alături de oase de animale, fragmente ceramice din epoca bronzului şi epoca fierului, o caia din fier, probabil modernă (?). Umplutura de pământ a acestei aglomerări avea multe pietricele în compoziţie, solul umed fiind greu de excavat. Grosimea aglomerării de bolovani nu depăşea 0,5 m. Sub bolovanii de piatră se afla un sol de culoare verzuie, umed, fără urme de cultură materială. Groapa acestei aglomerări a fost săpată în argila de culoare galbenă. Materialul arheologic recoltat din zona aglomerării de bolovani include fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului mijlociu şi primei vârste a fierului.
Materialul ceramic din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperit la Miercurea-Ciuc –Ciuboteni aparţine culturii Wietenberg. Ceramica descoperită păstrează aceleaşi caracteristici cu cea descoperită la Păuleni-Ciuc, jud. Harghita şi este legată de momentul ocupării Depresiunii Ciucului de purtătorii culturii Wietenberg (faza a II-a după Chidioşan). Materialul din prima vârstă a fierului iclude ceramica ornamentată cu caneluri.
Din păcate aşezarea a fost distrusă de construirea caselor de locuit în sec. XVIII–XIX, urmele de cultură materială preistorice fiind amestecate cu acelea din perioada modernă. Materialul arheologic descoperit în urma cercetărilor arheologice este modest. Suprafeţele arheologice nu au fost extinse deoarece terenul se află în proprietatea altor locatari.