Mereşti | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera Ursului | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vereş | Daniel | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Cosac | Marian | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niță | Loredana | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Ghiţă | Horia | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Stroe | Doru Bogdan | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Rus | Dorin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Radu | Alexandru | participant | Direcția de Cultură Dâmbovița |
Raport:
Perioada campaniei: septembrie 2014
Peştera Ursului este situată în versantul drept al Cheilor Vârghişului, la 107 m. deasupra talvegului, la baza unui perete de stâncă înalt de 6-7 m (fig. 1). Peştera prezintă trei deschideri, două orientate E-NE şi a treia spre nord (fig. 2). Deschiderea principală este blocată din cauza unor prăbuşiri de stâncă şi bolovani, dar accesul este permis prin deschiderea din imediata apropiere a acesteia. Peştera este dezvoltată pe orizontală şi prezintă o sală principală lungă de 30 m şi largă de 20 m, precum şi alte două secundare de mai mici dimensiuni. Situl a fost cercetat de J. Gabor, H. Kessler şi M. Mottl, cea care a efectuat o săpătură de 2x10 m., până la adâncimea de 2 m. În anul 1957 Tr. Orghidan şi M. Dumitrescu au efectuat un studiu interdisciplinar asupra spaţiului cavernei şi au recuperat din profilul săpăturii efectuate de M. Mottl faună pleistocenă. În momentul actual depozitul peşterii este afectat şi de o serie de sondaje efectuate în scopul recuperării de faună. Materialele arheologice recuperate în cursul etapelor de cercetare anterioare au fost atribuite aurignacianului, dar nu au fost prezentate detaliat.
Obiectivul nostru pentru anul 2014 a fost de a amplasa o secţiune în sectorul A al peşterii (fig. 2), zonă afectată parţial de cercetările anterioare (fig. 3), unde, cel puţin la nivel teoretic, poate fi surprinsă o concentrare de material arheologic preistoric, iar nivelele ocupaţionale pot fi surprinse nederanjate. Din păcate, datorită localizării cu greutate a sitului, precum şi a timpului limitat de cercetarea arheologică din Abri 122, nu am reuşit decât o curăţare parţială a unui profilul stratigrafic rezultat în urmă a săpăturii lui M. Mottl. Din proximitatea săpăturii a fost recuperată ceramică preistorică, iar din sondajele efectuate de speologi sau arheologi amatori faună pleistocenă. În profilul stratigrafic a fost surprinsă o lentilă macroscopică de cenuşă vulcanică datorată erupţiei unui vulcan din lanţul carpatic (fig. 4, 5, 6), Masivul Ciomadu, foarte probabil una dintre eruptiile masive din MIS 3, în jur de 40-45 ka (analize cronologice pe depozitele proximale sunt in curs de realizare). Cercetarea viitoare va stabili relaţia dintre acest marcator cronologic, respectiv modificările de mediu locale datorate acestui eveniment, şi locuirea paleolitică identificată de cercetarea anterioară.
Bibliografie: