Mereşti | Comuna: Cheile Vârghişului | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera 33 | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare fortificată; Locuire în peşteră; Locuire sezonieră;
Cod RAN:
| 85065.04 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Cheile Vârghişului
Localitate:
Mereşti
Punct:
Peştera 33
Localizare:
| 85065.04 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hambach | Ulrich | participant | Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania |
| Schmidt | Christoph | participant | Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Petculescu | Alexandru | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca |
| Cosac | Marian | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niță | L. | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Șerbănescu | Gabriel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Georgescu | Valentin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Diaconu | Alexandra | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Costache | Emanuel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| David | Ion | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Fuduli | Laura | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Măruță | Alexandru | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Radu | Alexandru | participant | Direcția de Cultură Dâmbovița |
| Vasile | Ștefan | participant | Universitatea_București_ |
Raport:
Peştera 33 este amplasată pe versantul drept al Vârghişului, la 30 m. deasupra talvegului, în proximitatea Abri 122. Acestea fac parte din acelaşi sistem carstic. Peştera 33 se prezintă sub forma unui tunel dezvoltat în unghi, cu două deschideri. Deschiderea secundară din proximitatea sitului Abri 122 (fig. 1, B) este greu accesibilă şi este suspendată la aproximativ 30 m de talveg. Cea de-a doua deschidere, principală, are orientarea N-NV, cu o lărgime de 6 m, o înălţime de maxim 3 m şi prezintă şi o mică terasă (fig. 1, A). Cele două deschideri ale peşteri favorizează dezvoltarea unor puternici curenţi de aer (T. Orghidan, M. Dumitrescu, 1963). Plasarea peşterii la intrarea în Cheile Vârghişului, dinspre localitatea Vârghiş, alături de vizibilitatea ridicată şi accesul facil, au atras numeroşi arheologi, speologi şi autodidacţi, în secolele XIX şi XX. Franz Podec (1914) şi Maria Mott (1950) au efectuat săpăturii arheologice în această peşteră; din păcate, peşterile abordate în studiile acestora nu pot fi identificate în teren, fapt datorat absenţei planurilor, precum şi a descrierii săpăturilor arheologice. Istvan Dènes (1954-2005) susţine că peştera a fost cercetată de Julius Teutsch şi Janos Glaf la începutul secolului XX. De altfel, o serie de secţiuni sunt observabile la intrarea principală a peşterii. O săpătură amplă a fost efectuată la intrarea secundară de speologul István Dénes, în anii 1989, 1990, 1994, 1996. Rezultatele obţinute sunt menţionate în carnetul său de săpătură aflat la Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe (mulţumim domnului dr. Sándor József Sztáncsuj pentru acces). Săpătura sa a atins 3m adâncime, dar suprafaţa abordată nu ne este precizată. Din notele sale, reiese faptul că au fost descoperite in situ aproximativ 100 de piese litice atribuite paleoliticului mijlociu, asociate cu macrofaună, cu o concentrare între -60 cm şi -200 cm, de la nivelul actual de călcare al peşterii. Materialele rezultate nu ne-au fost accesibile pentru studiu şi nu au fost predate, aşa cum este cazul celor din săpătura efectuată în Abri 122, Muzeului Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe. Având în vedere datele la care am avut acces, privind cercetările anterioare, am decis să amplasăm o secţiune în aria intrării secundare, încercând să surprindem parţial săpătura lui Istvan Dènes şi o zonă nederanjată (fig. 1). Secţiunea a atins 150 cm adâncime, dar am constat că depunerile sedimentare erau deranjate de o săpătură anterioară. Chiar dacă au fost descoperite piese litice ce indică perioada paleoliticului mijlociu, acestea erau asociate cu fragmente de cioburi şi alte materiale din perioada contemporană (plastic, capace de bere, etc). Piesele nu sunt în poziţia iniţială şi au fost ignorate în cursul cercetării anterioare efectuate de Istvan Dènes. Materialul litic este format din 39 piese debitate, 8 galeţi, întregi sau fragmentaţi şi 13 fragmente indeterminate din calcar; cea mai mare parte a acestuia se concentrează în partea mediană a secvenţei stratigrafice (85-115 cm). Eşantionul pieselor litice cioplite include, în principal, aşchii şi fragmente indeterminate, din cuarţit, bazalt şi lidit; izolat, apar şi piese din opal, radiolarit, sau argilit. Restul materialului litic mai include două suporturi laminare, un fragment de nucleu şi două piese retuşate, din cuarţit. Acestea din urmă sunt reprezentate de o aşchie şi o lamă distale – aşchia prezintă o porţiune restrânsă retuşată direct, semiabrupt, situată în extremitatea distală, iar lama, formată din două fragmente, este retuşată direct, abrupt, discontinuu, pe marginea stângă. Rezultate obţinute indică potenţialul ridicat al Peşterii 33 pentru perioada paleoliticului. În acest stadiu al informaţiei acumulate, considerăm că zona centrală a peşterii nu a fost afectată şi intenţionăm să o includem în campaniile viitoare de cercetare.
Note:
1.
Mottl M., 1950, Ösemlös- ösrégészeti viszgálatok Északerdély barlangjaiban, A Magyar Kiralyi (Állami) Földtani Intézet Évi Jelentése,1943, II, p. 469-470.
Orghidan Tr., Dumitrescu M., 1963, Complexul carstic din Cheile Vârghişului, în Lucrările Institutului de speologie „Emil Racoviţă”, tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, 122-124.
Podek F., Vorläufiger Bericht über meine Forschungen im Homorod-Almaser Höhlengebiet, în Barlangkutatás, II, 4, Budapesta, 211-217.