Mereşti | Comuna: Cheile Vârghişului | Judeţ: Harghita | Punct: Abri 122/1200 | Anul: 2015


Descriere:

Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 85065.09 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Cheile Vârghişului
Localitate:
Mereşti
Punct:
Abri 122/1200
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cosac Marian responsabil Universitatea "Valahia", Târgovişte
Mărgărit Monica participant Universitatea "Valahia", Târgovişte
Murătoreanu George participant Universitatea "Valahia", Târgovişte
Niță Loredana participant Universitatea "Valahia", Târgovişte
Dumitraşcu Valentin participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vereş Daniel participant Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca
Buzea Dan Lucian participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Hambach Ulrich participant Universität Bayreuth, Germany
Schmidt Christoph participant Universität Bayreuth, Germany
Radu Alexandru participant Direcția de Cultură Dâmbovița
Hubay Katalin participant University of Debrecen
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: iulie - septembrie 2015 Abri 122/1200 este amplasat în versantul drept al Cheilor Vârgişului, în sectorul terminal al acestora, cu acces dinspre localitatea Vârghiş, fiind reprezentat de un adăpost sub stâncă, dar care prezintă pe o latură a sa o mică grotă, amplasat în treimea inferioară a unui versant (fig. 1). Situl a fost cercetat sub coordonarea lui I. Deneş în mai multe etape în anii 1989, 1990, 1995 şi 1996, dar rezultatele cercetărilor nu au fost publicate. Cercetarea a afectat cea mai mare parte a depozitului sedimentar din aria adăpostului, dar îndepărtarea acestuia nu a fost efectuată în cursul acestor săpături. Aria grotei nu a fost abordată de I. Deneş, după cum am presupus la debutul cercetărilor, dar o parte a depozitului a fost îndepărtată în cursul unei acţiuni de braconaj arheologic. Această afirmaţie ne este susţinută de faptul că în campania din anul 2014, din sedimentul depozitat la intrarea în grotă, am recuperat un lot important de piese arheologice (litic şi faună), iar piesele identificate în sedimentele afectare cu certitudine de cercetarea arheologică anterioară sunt puţin numeroase. Obiectivele cercetărilor din anul 2015 au fost: continuarea cercetării arheologice în secţiunile S2, plasată la intrarea în grotă, şi S1 – în aria grotei (fig. 2), prin dezvelirea in situ a materialului antropic şi colectarea de probe necesare stabilirii vârstei locuirii paleolitice. Colecţia litică rezultată în urma campaniei iulie/septembrie 2015 este formată din 387 piese descoperite în context stratigrafic (Tabel 1). Materiile prime utilizate sunt dominate de cuarţit, iar categoria tehnologică cea mai bine reprezentată este aceea a aşchiilor. Acestea sunt aproape în totalitate fragmentate, de dimensiuni variabile, cu taloane netede şi bulb de percuţie marcat de stigmate de percuţie dură. Ocazional, morfologia suprafeţelor dorsale indică obţinerea acestui tip de suporturi prin debitaj Levallois. Nucleele sunt reprezentate de fragmente prismatice, pe care se observă doar câteva din terminaţiile distale ale negativelor de desprindere aparţinând, probabil, aşchiilor, alături de numeroase desprinderi accidentale. Lamele şi lamelele reprezintă ocurenţe accidentale, indiferent de tipul de materie primă, precum şi suporturi pentru piesele retuşate, atât în cazul celor retuşate parţial, cât şi în ceea ce priveşte singura bifacială plan-convexă din colecţie. Categoriile tehnologice menţionate formează puţin peste jumătate din colecţia campaniei iulie/septembrie 2015, restul fiind reprezentat de galeţi de diferite dimensiuni şi fragmente indeterminate şi spărturi, aparent rezultate din procese mecanice naturale. La o analiză preliminară, materialul litic colectat este în asociaţie cu faună provenind de la ierbivore de talie mare (Bos/Bison) şi medie (Capra), canide (Canis lupus) şi urs (Ursus spelaeus). Probele prelevate din partea inferioară a nivelului de locuire a oferit o vârstă de >43.4 ka BP, la limita datării radiocarbon, iar estimarea preliminară IRSL o vârstă de cca. 70 ka (vezi Tabel 1 din Anexe).