Merești | Comuna: Merești | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera Mare – nr. 14 | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Mereşti, Cheile Vârghişului, jud. Harghita Punct: Peştera Mare – nr. 14
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Epoca bronzului;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră; Locuire sezonieră;
Cod RAN:
| 85065.04 |
Județ:
HARGHITA
Unitate administrativă:
MEREŞTI
Localitate:
MEREŞTI
Punct:
Peştera Mare – nr. 14
Localizare:
| 85065.04 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vereş | Daniel | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Ștefan | Dan | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Stănescu | Mădălina | participant | Muzeul Vrancei, Focşani |
| Cosac | Marian | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niță | Loredana | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Stroe | Doru Bogdan | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Georgescu | Valentin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Şerbănescu | Gabriel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Geambașu | Ionel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Danciu | Florin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Costache | Emanuel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Peștera Mare este amplasată pe versantul stâng al Cheilor Vârghișului, la aproximativ 18 metri deasupra talvegului. Peştera prezintă o serie de săli şi galerii ce totalizează 1.100 m. Portalul se deschide sub forma unei bolte arcuite, cu o lărgime de 12 m. şi o înălțime de 6 m. În sala principală pachetul sedimentar este uşor ascendent, dar se orizontalizează în sala din stânga acesteia. Acesta este şi spaţiul în care lumina naturală facilitează activitatea umană. Tr. Orghidan şi M. Dumitrescu au denumit acest sector „complexul AAʹ” şi menționează faptul că pachetul sedimentar, cu o grosime de 6 m., a fost exploatat prin extragerea de îngrășământ fosfatic.
Consistentul pachet sedimentar al acestei peşterii a fost cercetat de J. Teutsch între anii 1900-1902, când a cules materiale arheologice de la suprafață. În 1907 a efectuat şi o săpătură arheologică, prin deschiderea unei secţiuni la 7-8 m. de intrare, dar care nu a depăşit adâncimea de 20-30 cm. În anul 1932, J. Teutsch şi L. Schmidt au reluat săpătura arheologică în sala de la intrare. În 1941-1942 Maria Mottl a efectual două sondaje, dar rezultatele obținute nu au fost publicate la standarde acceptabile. O cercetare arheologică a mai fost întreprinsă de speologul István Déneş, dar nu cunoaștem rezultatele. Din păcate, în acest stadiu al cercetărilor, nu putem identifica paternitatea gropile vizibile la nivelul de călcare, singura decelabilă fiind exploatarea de guano.
În mod natural, accesul la Peştera Mare este extrem de dificil, versantul din faţa acesteia fiind reprezentat de un perete aproape vertical. În prezent, accesul în peşteră se face cu ajutorul unei serii de 2 scări metalice şi a uneia săpată în versant. O pictură din anul 1857, valorificată de speologul István Déneş, redă intrarea în Peştera Mare şi o scară pe care urcă un vizitator
Obiectivul nostru pentru anul 2021 a fost de a evalua succesiunea şi componenţa culturală a etapelor de locuire, în mod prioritar pentru perioada post-paleolitică, iar în vederea atingerii acestuia a fost deschisă secțiunea S3 (2 x 2 m) în sala principală (fig. 1, fig. 2, 3), în proximitatea secțiunii S 2, din anul 2020. A fost deschisă și o caseta C1, 1/1 m., în proximitatea zidului din zona de portal, în vederea identificării materialelor arheologice asociate cu acesta. S3 a fost parţial afectată de o săpătură anterioară.
Ca și în anul 2020, secvența superioară din S3 conține un numeros material ceramic atribuibil perioadelor eneoliticului și epocii bronzului. Numeros material ceramic se concentrează în asociație cu cărbune și cenușă (fig. 4, 5). Caseta C1 a furnizat material ceramic, dar stratigrafia indică o intervenție anterioară sau un amestec datorat deplasării sedimentelor. În această zonă pachetul sedimentar prezintă un profil ascendent.
Materialul arheologic post-paleolitic, din secțiunea S3 și din caseta C1, este alcătuit în mod preponderent din ceramică, respectiv obiecte de piatră, metal (o piesă fragmentară) și un ac cu cap rulat din bronz, lut ars (un fragment de greutate de lut), oase de animale, o vertebră umană cu urme de prelucrare (fig. 6/ 5), puține piese întregi și majoritatea păstrate fragmentar. Întregul material ceramic descoperit este fragmentar, nu s-a descoperit nici un vas ceramic întreg, s-au reîntregit prin desen mai multe forme de vase, în special gura, buza și o parte din corpul acestora.
Culturii Coţofeni. Atribuim câteva fragmente de vase din pastă semifină, amestecată cu pietriş mărunt şi cioburi pisate, prevăzute cu decorul specific fazei Coţofeni I: incizii oblice și împunsături succesive. Acestea aparţin, probabil unor vase mai mari, cu corpul arcuit, gura evazată şi buza ușor rotunjită (fig. 6/ 1-3).
Cultura Glina III – Schneckenberg, din lotul ceramic analizat s-a remarcat un fragment de vas cu gâtul lung și gura ușor evazata cu buza răsfrântă spre exterior, specific acestei culturii din perioada timpurie a epocii bronzului (fig. 6/ 4).
Cultura Wietenberg, din epoca bronzulului mijlociu, este reprezentată printr-un lot considerabil de fragmente ceramice, lucrate din toate categoriile de pastă (fină, semifină și grosieră), arse oxidant și reductant, cu suprafaţa netezită, decorate cu benzi meandrice incizate, haşurate cu linii scurte, oblice, împunsături succesive și motive decorative în relief „zig-zag” asociate cu „dinți de lup”. Lotul de ceramică atribuit acestei perioade este foarte fragmentat și constă în fragmente de vase din categoria gospodărească, cu aspect mai grosier constând din fragmente de amfore (fig. 6/ 5), cât şi numeroase fragmente provenind din vase mai mici, lucrate din pastă fină, decorate de cele mai multe cu benzi incizate (fig. 6/ 8), sau benzi incizate umplute cu împunsături succesive (fig. 6/ 7), și decor în relief „zig-zag” asociat cu „dinți de lup” (Fig. 6/ 6) realizat pe buza vasului.
Datorită caracterului fragmentar materialul descoperit nu permite o încadrare tipologică şi cronologică mai precisă, dar putem încadra aceste materiale ca aparținând fazelor II și III ale Culturii Wietenberg, cu analogii în zona de est a Carpaților Răsăriteni, în siturile de la Păuleni-Ciuc „Dâmbul Cetății”, jud. Harghita și altele de pe cursul superior al Oltului.
Ceramică modernă, din lotul de ceramică analizat s-a remarcat din S.3/ 2021, complex – Groapă, ad. – 61 cm, un fragment de fund de vas lucrat la roată rapidă, din pastă fină, cu urme de smalț căzut pe exterior, ars oxidant, culoarea cărămizie, care poate fi atribuit unei epoci mai recente, cel mai probabil din perioada modernă (fig. 6/ 9).
Asociat cu materialele ceramice fragmentare atribuite epocii bronzului mijlociu (Cultura Wietenberg), au fost descoperite câteva obiecte care pot fi încadrate acestei perioade, dintre acestea remarcăm: un fragment de la o greutate de lut de formă trunchi-piramidală, prevăzută cu perforație tranversală în partea superioară și cu o alveolă circulară în partea superioară a piesei (fig. 7/ 1); o fusaiolă întreagă, lucrată din lut ars, perofată axial, ușor plată și marginile rotunjite (fig. 7/ 2) și un fragment de ac de os cu corpul în formă de „vâslă”, păstrat fragmentar, care prezintă urme intense de utilizare (fig. 7/ 4). Vârful piesei este rupt din vechime.
Având în vedere că lotul ceramic a fost atribuit fazelor II și III ale Culturii Wietenberg, putem încadra și aceste piese ca aparținând acestor etape ale acestei culturi.
Ceramică Noua. Din lotul de material arheologic descoperit în Peștera Mare din S.3/ 2021, ad. – 34-45 cm, a fost analizat și un ac de bronz cu capul rulat specific perioadei târzii a epocii Bronzului (fig. 7/ 3). Ac cu capul rulat, bronz (L: 75 mm; Gr: 3 mm; D_vârf: 1 mm; D_cap: 5 mm; G: 3 gr.), turnat din bronz de vârful este bine ascuțit și capătul rulat. Păstrează patină de culoare verzuie.
Atfel de obiecte permit o încadrare tipologică şi cronologică mai precisă, aparținând Culturii Noua, cu analogii în zona de est a Carpaților Răsăriteni, în siturile de la Zoltan ”Nisipărie”, jud. Covasna.
Epoca nedeterminată, din lotul de material arheologic analizat din S.3/ 2021, ad. – 20 cm, s-a descoperit și o vertebră, cel mai probabil umană (?), care prezintă urme de utilizare (fig. 7/ 5). Având în vedere adâncimea la care a fost descoperită, în acest stadiu al cercetărilor, această piesă nu poate fi atribuită unei etape de utilizare a acestei peșteri.
Abstract [EN]:
Peștera Mare is located on the left side of Vârghiș Gorges, about 18 meters above the thalweg. The cave presents a series of halls and galleries totaling 1,100 m. The consistent sedimentary package of this Cave was investigated by J. Teutsch, M. Mottl and István Déneş. Our goal for 2021 was to evaluate the succession and cultural composition of the habitation stages, and in order to reach it, was opened a section S3 (2 x 2 m) in the main room. The upper sequence contains a large number of ceramic materials attributable to the Bronze Age periods.