Mehadia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 53283.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Mehadia
Localitate:
Mehadia
Punct:
Cetate
Localizare:
| 53283.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lalescu | Iulian | participant | Liceul Tehnologic Mehadia |
| Benea | Doina | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Regep Vlascici | Simona | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Castrul roman. Cercetările întreprinse până acum în fortificaţia romană au vizat sistemul defensiv exterior (agger, fossa), porţile de E, S, organizarea internă. În toate cazurile, s-a constatat existenţa unui nivel de locuire romană şi post romană. Dificultatea cercetărilor determinată de posesia privată asupra terenului este dublată de un element aparte prezent la Mehadia şi anume existenţa unui nivel de inundaţie masivă în interiorul castrului, care a provocat distrugerea structurii interne, astfel încât de la 10-12 m distanţă de la zidurile de incintă nu se mai păstrează nimic. Dar, în sec. IV, peste acest nivel de nisip aluvionar asociat cu bolovani din piatră masivă adusă de râu, s-a aplicat un strat de lut gros de 0,50-0,60 m şi s-au făcut amenajări corespunzătoare, locuinţe, ateliere etc.
În anul 2009, au fost iniţiate săpăturile la poarta de N a castrului roman printr-o secţiune amplasată în interiorul castrului perpendicular pe culoarul de acces al porţii. Secţiune iniţială de 10 x 1,50 m a fost ulterior, prelungită cu încă 2,00 m.
S-a constatat următoarea situaţie: pe culoarul de acces al porţii între cele două turnuri stratigrafia nu există de loc, ea fiind dezafectată de un nivel masiv de nisip aluvionar de culoare galbenă, steril arheologic, asociat cu bolovani mari de râu. Acest strat se păstrează până la adâncimea de 1,90 m şi a distrus totul, exceptând laturile interioare ale turnurilor.
În sec. IV, cele două turnuri au fost refăcute cu blocuri din piatră roşie de andezit şi se păstrează pe o înălţime apreciabilă. Lăţimea culoarului porţii este de 8,70 m, ceea ce sugerează posibilitatea existenţei unei porţi duble al cărei pilon central a fost măturat de inundaţie. Cert apare faptul că apa pârâului Bolvasniţa a lovit cu forţă şi a afectat iniţial turnul de E al porţii, care în partea inferioară prezintă urme masive de distrugere şi mult mai puţin turnul de V.
Materialul arheologic lipseşte în bună măsură, o monedă de bronz de la Hadrian a fost descoperită în poziţie secundată în stratul aluvionar, o alta de bronz constantiniană în apropierea turnului de E al porţii.
O descoperire de excepţie este fibula de bronz datată de tip Hrušica descoperită în partea superioară a pământului aruncat datată în sec. IV-V cu urme de „reparaţie" antică. Piesa în sine este prima de acest fel constată pe teritoriului României fiind de sorginte romană târzie din zona Alpilor, dar mai ales din arealul Sloveniei de astăzi.