Medioşul Aurit | Comuna: Medieşul Aurit | Judeţ: Satu Mare | Punct: Şuculeu | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Brândușan | Lavinia | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
În Campania 2019 am continuat să cercetăm zona centrală a sitului, cu stratigrafie verticală şi cu suprapuneri de complexe. Ţinta săpăturii din anul 2019 a fost cercetarea unei presupuse căi de circulaţie, pe direcţia nord-sud a sitului, care a fost intuită pe baza lipsei anomaliilor de pe planul geomagnetic dintre două şiruri de ateliere de ars ceramică. Pentru această suprafaţă cu care am dorit să secţionăm zona presupusului drum am ales un amplasament din vecinătatea vestică a rezervaţiei arheologice, cuprinzând şi un atelier de ars ceramică aflat în spaţiul liber de anomalii, Am presupus ca în cazul confirmării existenţei drumului, acest atelier ar trebui să fie mai timpurie sau mai târzie formării acestei organizări spaţiale al centrului industrial de producţie ceramică.
Stratigrafia este simplă: sub stratul arător de 30-32 cm urmează un strat de cultură compact cenuşiu-brun, nederanjat de intervenţii agricole. Menţionăm, că pe amplasament nu a fost folosit niciodată scarificatorul, astfel acest strat a căpătat cu timpul o consistenţă deosebit de compactă. Unele complexe apar în acest strat, fiind conturate în profilul secţiunii, ele nu se adâncesc până la sterilul arheologic, care apare la 90-100 cm de la suprafaţa actuală. Un asemenea complex, o groapă s-a conturat pe profilul sudic al suprafeţei, între metrii 6-8. Imediat sub arător groapa are o deschidere de 196 cm, pereţii coboară în pantă, fundul este alveolat, la adâncimea de 93 cm de la nivelul actual de călcare. Umplutura gropii este compactă, cenuşie, cu bucăţi de chirpici şi fragmente ceramice.
Cuptorul 188. S-a conturat lângă profilul sudic, între metrii 13-15,5. În cursul săpării am observat deja că zona este mai închisă la culoare şi apar mai multe fragmente ceramice, dar gardina arsă a cuptorului s-a conturat la 98 cm de adâncime faţă de nivelul actual de călcare. Are formă ovală, cu diametrul lung, corespondent cu peretele median are 240 cm, cel scurt, perpendicular pe peretele median are 232 cm. Peretele exterior este ars pe o grosime de 16-18 cm, în interiorul camerei de foc este pe alocuri vitrifiat. Camerele de foc au secţiune tronconică pe partea superioară, la buza peretelui median au diametrul de 84 (estic) respectiv 73 cm (vestic). La baza peretelui median au diametru de 95 (estic) şi 80 (vestic) de cm. Groapa de deservire cade în afara suprafeţei cercetate de noi, va fi săpată în campaniile viitoare. Canalele de foc au fost observate din interiorul camerelor de foc. Au înălţime de 43 cm (estic), cel vestic a fost prăbuşit, astfel nu putem surprinde înălţimea iniţială. Lăţimea măsurată de la peretele median este de 72 cm (estic) şi 67 cm (vestic). Peretele median se continuă în canalul de foc, despărţind aceasta.
În cazul cuptorului 188 am reuşit să surprindem pentru prima dată la Medieşu Aurit detalii privind construcţia grătarului care despărţea camera de ardere de camera de foc. Pe peretele median, cu o grosime de 36-38 cm şi înălţime de 58 cm de la platforma camerei de foc au fost aşezate transversal, perpendicular pe peretele median, bârne de lemn. Aceste bârne au avut o grosime considerabilă de 6-8 cm şi au fost aşezate la o distanţă de 15- 20 de cm între ele. Foarte probabil această structură masivă a fost completate de crengi mai subţiri, aşezate paralel cu peretele median. Peste acest grătar a fost construită o platformă groasă de lut, cu o grosime considerabilă de 25-28 cm. Această platformă s-a prăbuşit, însă pe partea nordică al unei camere de ardere a rămas intact, la fel şi în partea superioară a peretelui median. Din săpătură nu reiese dacă această platformă a fost reparată sau nu. După părerea noastră această construcţie masivă s-a fi putut eventual reconstrui, nicidecum repara. Partea inferioară a platformei de lut nu a fost netezită, doar partea superioară. Foarte probabil lutul folosit pentru construcţia platformei era destul de umed, fiind observate scurgeri pe suprafaţa inferioară a platformei. În zona platformei păstrate am reuşit să identificăm două găuri de foc, cu diametre de 10-12 cm, la o distanţă de 22 cm dintre marginile lor.
În urma campaniei anului 2019 putem să avem câteva concluzii referitoare la structura internă a aşezării, dar şi la detalii privind construcţia cuptoarelor de ars ceramică. Deşi nu am descoperit vreo urmă de amenajare al unui drum, totuşi putem considera că în zona presupusă al acestuia nu am descoperit complexe şi nici concentraţia de descoperiri ceramice nu ne indică un complex apropiat. Foarte probabil drumul antic a fost practic un spaţiu liber, cu o lăţime de 25-30 m dintre două şiruri de ateliere, destinat circulaţiei. Putem să presupunem că la marginea acestui drum au existat construcţii de suprafaţă, cum ne indică groapa de stâlp descoperit şi nu excludem nici depozitarea mărfurilor (chiupuri) destinate vânzării. De un asemenea depozit se leagă probabil buza de chiup, întreagă pe toată circumferinţa care a aparţinut probabil de un chiup răsturnat sau expus din cauza instabilităţii cu buza în jos. Aici menţionăm că aceste chiupuri au fost folosite parţial adâncite în pământ. Legat de ateliere de ars ceramică am putut observa că din cauza eroziunii mici am putut surprinde nivelul cuptoarelor deasupra grătarului prăbuşit, însă nu am descoperit nimic din cupolă. În campaniile viitoare pentru studierea detaliilor de construcţie este indicată insistenţa pe cuptoarele din această zonă, mai puţin erodată.