Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Munteniei (cartierul Colonişti) [Callatis] | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 60491.11 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
str. Munteniei (cartierul Colonişti) [Callatis]
Localizare:
| 60491.11 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ionescu | Mihai | responsabil | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Colesniuc | Sorin Marcel | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Pâslaru | Ion | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Raport:
Într-o zona tumulară, a fost cercetat un mormânt, care, după părerea noastră, prezintă un interes deosebit. Groapa funerară a fost descoperită la adâncimea de -0,6 m; groapa mormântului, de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, a avut la adâncimea de -3,3 m pe latura mică din partea de SE o nişă, care a fost acoperită cu blochete din calcar, legate cu pământ, cu înălţimea maximă de 0,8 m, lungimea 1,3 m şi lăţimea 0,3-0,4 m. Podeaua a fost placată cu plăci din calcar, acoperind o suprafaţă de 0,91 m2 (1,3 x 0,7 m). Sub aceste pietre s-au găsit cuie din fier, care marcau marginile unui sicriu, de la care au rămas inclusiv fragmente de lemn. În centrul acestuia au fost descoperite resturi umane incinerate, printre care: fragmente de craniu, câţiva dinţi şi două obiecte din aur - un cercel şi un pandantiv. În partea de SV a nişei erau depuse 3 vase de sticlă şi 2 opaiţe. Starea de conservare a acestor obiecte era destul de precară, deoarece erau amplasate sub pietre.
Cercelul (lucrat dintr-o sârma rotundă în secţiune), are forma ovală. Unul din capete este prevăzut cu o buclă de închidere, iar celălalt cu un cârlig. Astfel de cercei sunt cunoscuţi şi din mormintele sarmatice. Pe teritoriul României au fost descoperiţi la Poieneşti (M97, 130, 332, 346), Târgşor (m.184, 198), Soporul de Câmpie (în 12 morminte). Alţi asemenea cercei provin din nordul Republicii Moldova (Kamenka, tumul nr. 6, mormânt nr.12) şi din Sudul Basarabiei (Cartal-Orlovka). Toţi sunt confecţionaţi din bronz sau din argint de calitatea inferioară. În schimb, cel descoperit de noi este realizat din aur. Un cercel asemănător, tot din aur, provine din Ucraina, regiunea Cherson (satul Nikolaevka pe Nipru).
Pandantivul, de formă ovală, are dimensiunile de 0,16 x 0,18 m. Înălţimea cu tot cu agăţătoare este de –0,24 m. Pandantivul prezintă 3 detalii: plăcuţa cu imaginea unei figuri antropomorfe, cadrul de pe marginea plăcuţei şi agăţătoarea cu o coadă lungă aplicată pe spatele plăcuţei. După tehnica efectuării, aparţine epocii romane şi are, din acest punct de vedere, analogii în imediata apropiere, pe teritoriul Bulgariei, în Ungaria (M21 din necropola Lombard Varpalota). În ceea ce priveşte imaginea de pe pandantiv, aceasta este reprezentată de zeiţa Fortuna, încoronată, cu cornul abundenţei în mâna stângă şi cârma în mâna dreaptă. O monedă cu o imagine asemănatoare a fost descoperită şi la Tomis. Pandantivul a fost realizat, probabil, în atelierele oraşelor de pe litoralul de V al Pontului, în epoca romană.
Alte materiale arheologice care pot data mormântul sunt opaiţele. Unul dintre ele, aflat într-o stare mai bună, confecţionat din lut cărămiziu, are corpul rotund, discul concav, ciocul cordiform şi toarta lamelară, canelată, având pe bordură un ornament din frunze. Acest tip de opaiţe este cunoscut din mormintele romane din Tomis şi este datat în sec. II p. Chr. Vasele din sticlă pot fi datate şi ele în sec. II–III p. Chr.
Astfel, analiza inventarului funerar ne permite să datăm acest complex la sfârşitul sec. al II-lea p. Chr – prima jumătate a sec. al III–lea p. Chr.
Acest mormânt, fiind departe de necropola romană a oraşului Callatis, conţine, în general, un inventar roman (pandantivul din aur, vase de sticlă, opaiţe, fragmente de ulcioare), deşi are în umplutura gropii şi fragmentele ceramice lucrate de mână tipic sarmatice, ceea ce poate confirma prezenţa unor elemente sarmatice la Callatis.
Comparând mormântul cercetat de noi cu mormintele analogice din Poieneşti, Târgşor şi altele, unde au fost găsite şi cerceii de forma descrisă mai sus, el poate fi datat la mijlocul sec. al III–lea p. Chr.