Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Muncitorului, nr. 10 | Anul: 2004


Descriere:

Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 60491.03 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
str. Muncitorului, nr. 10
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Papuc Gheorghe responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Laurenţiu Radu participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ungureanu Mădălina participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă ale cărei rezultate vor fi prezentate în cele ce urmează a fost efectuată în scopul descărcării de sarcină arheologică a unui perimetru destinat construirii unui centru de zi, proiect înaintat de Asociaţia Muncitoarele Pioase ale Sf. Iosif; zona, care include acest perimetru corespunde, după Constantin Preda, valului şi şanţului de apărare al incintei elenistice. În suprafaţa destinată construcţiei s-au trasat şase secţiuni orientate N-S (SI= 14 x 3 m, SII= 12 x 3 m, SIII= 18 x 3 m, SIV= 18 x 3 m, SV= 27 x 3 m, SVI= 27 x 3 m). S-au identificat şi cercetat 65 de complexe funerare de inhumaţie, dintre care 10 moderne şi 55 morminte, ce aparţin epocii romano-bizantine. Mormintele moderne, morminte de inhumaţie în groapă simplă, orientate E-V cu uşoare deviaţii, aparţin probabil unui cimitir modern al oraşului; acest cimitir ar cuprinde zona delimitată de străzile Ţepeş Vodă-Muncitorului-Libertăţii, unde, cu ocazia investigaţiilor arheologice de salvare s-au mai identificat astfel de morminte. În cazul mormintelor antice, sunt reprezentate tipuri variate de complexe funerare de inhumaţie: în groapă simplă (24), acoperite cu tegullae (11), acoperite cu pietre (13), în cistă de piatră (6) şi o inhumare în amforă; dintre mormintele de inhumaţie în groapă simplă, 8 sunt de fapt reinhumări (din care 2 prezintă o anumită nesiguranţă din punct de vedere al încadrării cronologice, fiind afectate de gropi moderne). Din totalul mormintelor, 9 sunt morminte de copii; s-a putut observa existenţa a două "nuclee" de morminte de acest gen: un nucleu format din trei morminte acoperite cu ţigle (M21,22,23) şi un al doilea nucleu, format din 6 morminte (M53, 55, 57, 60, 61) acoperite cu pietre, cu o excepţie (M57). S-a observat, de asemenea, concentrarea cistelor pe o anumită zonă formând un grup distinct în SV, grup în apropierea căruia s-au identificat reînhumări (M36, M37, M38, M42, M44), ca rezultat probabil al reutilizării cistelor. Se remarcă, de asemenea, o densitate redusă a complexelor funerare antice în primele trei secţiuni (aprox. jumătatea vestică a perimetrului cercetat) şi sporirea numărului acestora în secţiunile IV-VI; nu am putut sesiza totuşi o dispunere organizată a complexelor funerare. Densitatea sporită în zona de E s-ar putea datora apropierii de tronsonul vestic al incintei romano-bizantine. Inventarul funerar este destul de sărac-monede din bronz, accesorii vestimentare şi podoabe din fier şi bronz (catarame din fier, o cataramă din bronz cu spin din fier, cu analogii în inventarul unui mormănt cercetat în anul 20001, aplice, cercei). Orientarea mormintelor, piesele de inventar şi analogiile cu alte complexe funerare cercetate atât la Callatis cât şi în alte aşezări ale zonei pontice (Tomis, Beroe etc) permit încadrarea acestora în sec. IV-VI p. Chr. Menţionăm descoperirea unor complexe funerare cu caracteristici deosebite o înhumare în amforă (M39): a fost utilizată jumătatea inferioară a unei amfore acoperită cu o piatră fasonată; în interior s-au identificat câteva fragmente de craniu cu pereţii extrem de subţiri, aparţinând unui copil de vârstă foarte mică. Acest tip de înhumare are analogii tot în necropola callatiană de epocă romano-bizantină (M208 din zona cercetată şi publicată de C. Preda)2. M46 - un schelet de individ adult cu craniul deformat artificial; câteva morminte cu scheletul având aceeaşi caracteristică au fost cercetate, de asemenea, la Mangalia, pe strada Oituz, în anul 20003. Acest tip de deformare este o practică specifică sarmaţilor. Rezultatele acestei cercetări extind limitele cunoscute ale necropolei de epocă romano-bizantină.