Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Mărăşeşti, nr. 10, lot 2 | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 60491.03 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
str. Mărăşeşti, nr. 10, lot 2
Toponim:
Callatis
Localizare:
| 60491.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantin | Robert | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ionescu | Mihai | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Raport:
Amplasamentul este situat în centrul oraşului Mangalia, în apropierea Pieţei centrale şi a hotelurilor de pe faleză. Cercetarea s-a realizat pe cele trei secţiuni deja amintite. Situaţia planimetrică este următoarea: S1, de 10 x 2,30 m, orientată N-S. În carourile 1-2, la – 1,30 m a fost cercetat o mică parte a unui pavaj ce a aparţinut unei străzi a Callatisului din sec VI p. Chr. Pavajul este realizat din dale de calcar. Din păcate, atât în partea de V, cât şi în cea de N a pavajului, acesta a fost distrus de intervenţii medievale şi moderne. La NE pavajul este bordat de un zid, Z1, iar la S de un altul, Z2, realizate din blochete de calcar semifasonate, ce se păstrează pe 3 asize, ziduri al unei clădiri romano-bizantine. La nivelul pavajului, zidul are o lăţime de 0,64 m, fiind realizat din blocuri de calcar, legate cu pământ. Zidurile şi pavajul pot fi datate la sfârşitul sec. VI şi începutul sec. VII p. Chr. Este de remarcat faptul că, atât spre Nord-Est, cât şi spre Sud Vest zidul a fost demantelat de intervenţiile moderne. În caroul, pe latura de E a secţiunii şi a lui Z1, la o adâncime de cca. -1,70 m, a fost cercetată continuarea lui Z 3 ce va fi descris în secţiunea S2. În această secţiune Z3 a fost distrus de o groapă modernă cu deşeuri menajere. În carourile 3-5 cercetarea a fost oprită la -1,85-1,90 m, pe un nivel de dărâmătură modernă.
S2, 10 x 2 m, paralela cu S1, la 1,70 m V de S În carurile 1-2 cercetarea s-a oprit la -1,90 m pe o nivelare antică cu pământ brun gălbui. La ca -1,50 au fost descoperite resturile unui pavaj realizat din dale de calcar, precum şi o parte din dărâmpturp anticp ce a marcat sfârşitul violent al cetăţii, la începutul sec. VII p. Chr. cărămidă, blochete de calcar şi o parte a unui fus de coloană, toate în nivel de incendiu. În caroul 3 cercetarea s-a oprit la cca. -2,15 m, pe un strat de cu piatră măruntă pe care a fost descoperită o monedă Callatiană de epocă elenistică. Moneda confirmă datarea nivelului din caroul 4, între -2,20 şi -3.10 m în epoca elenistică. Au mai fost descoperite fragmente ceramice de amfore de Sinope, Thasos, Rhodos, Chios, de tip Soloha, databile la limita dintre sec. IV-III a. Chr. Poate fi remarcată lipsa orizontului roman, situaţie generală, confirmată şi în alte cercetări arheologice, datorată nivelării generale ce s-a realizat în cetate în epoca romanobizantină, probabil în epoca domniei Impăraţilor Anastasius şi Iustinian. În carourile 4-5 au fost cercetate Z3, zid din blochete de calcar şi mortar, lat de 0,64 m, aparţinând unui edificiu aflat la S de actuala cercetare. Zidul a fost afectat parţial de o groapă modernă atât în S1, mai ales, cât şi în S2 si Z4, la N de Z3, din blochete de calcar legate cu pământ. Limita superioară a lui Z 3 se află la cca. -1,40 m adâncime iar a lui Z4 la ca -2,10 m. Z 4, a cărui continuare apare parţial şi caroul 5 al secţiunii S3 reprezentată prin câteva blochete de calcar, reprezintă probabil nivelul de construcţie de epocă constantiniană. S3, 10 x 2 m. la V de S2 În carourile 1-3, La -1,50 - 1,60 m, au fost descoperite Z5 şi Z6, ce aparţin unui alt edificiu romano-bizantin. Este vorba de un ziduri late de 0,70 - 0,80 m, realizate din blochete de calcar legate cu pământ. Este posibil ca, pe latura de E a încăperii să se fi aflat o intrare lată de 0,60 m. Substrucţia zidului a fost urmărită într-un sondaj până la adâncimea de -2,60 m, fără a fi descoperită plinta acestuia. În carourile 3-4 au fost descoperite o serie de blochete de calcar ce provin din demantelarea lui Z 5 de o groapă modernă al cărei fund a fost identificat la -2,70 m. În carourile 3-5 cercetarea s-a oprit la -2,80 - 2,90 m în nivel elenistic cu fragmente ceramice de kantharoi, amfore, un opaiţ fragmentar şi un gutus întreg, ambele cu firnis negru datând nivelul la limita secolelor IV-III a. Chr. Ca şi nivelul elenistic cercetat în S2. În extremitatea de S a secţiunii între -2 şi -2,50, pe 3 asize a fost identificată trama lui Z4, descris deja în S2. Zidurile sunt late de cca. 0,65 – 0,70 m, s-au păstrat pe 2-3 asize şi au fost distruse probabil în urma incendiului ce a afectat acest cartier callatian după jumătatea sec. III p. Chr. La N de zidurile amintite a fost identificate câteva plăci care probabil au aparţinut unui pavaj databil în aceeaşi epocă. Materialul ceramic este format din fragmente ceramice de amfore, străchini, databile în sec II-III p.Chr. În caroul 5 a fost practicat un sondaj până la -3,90 m, fără a identifica alte structuri urbane anterioare. În zona zidurilor amintite cercetarea s-a oprit la cca -2,50 - 2,60 m, pe un nivel de pământ brun-galbui, ce a constituit nivelul de călcare corespondent contrucţiei în cauză. În zona de Nord a secţiunii depunerile antice au fost afectate de intervenţii moderne, din care amintim o fundaţie modernă înregistrată de noi în profilul de est al secţiunii S1. S2, de 18,50 m x 3 m La Vest de S1. În carourile 2-3, la ca -2,10 m a fost identificat un alt zid, Z3, amintit mai sus, zid realizat şi el din blochete de calcar semifasonate legate cu pământ. La N de acesta, în caroul 4, la cca -2,40 m a fost descoperit un pavaj din dale de calcar, late de ca 0,75 m, aşezate pe un singur rând, cu marginea fasonată spre sud, unde marca probabil o curte interioară a edificiului cercetat. În caroul 6, între -2,30 m şi -3,50 m adâncime a fost descoperit Z2, orientat şi el aproximativ NE-SV ca celelalte structuri urbane amintite deja. Sondajul a căzut exact pe zona unde zidul se intersecteaza un alt zid cu care realiza incaperea notată de noi cu C. La sud de aceste ziduri a fost practicat un alt sondaj, pana la -3,70 m, sondaj în profilul de Vest al căruia a fost descoperit un strat consistent de arsură ce marchează incendiul care a distrus cartierul callatian după jumătatea sec. III p. Chr. II. Stratigrafia obţinută în urma cercetării arheologice este următoarea: S1, profilul de est: 1. 0 - 0,50 - vegetal şi nivelari cu pământ galben. 2. -0,25 - 1,60 m - gropi moderne. 3. -0,75 - 0,80 m - var 4. -1,20 - 1,60 m - brun-cenuşos cu pigment de arsură, cărămidă şi piatră. 5. -1,60-1,80 m - nivelare antică brun-gălbui. S2, profilul de est: 1. 0 - 0,40 m - vegetal 2. -0,40-1,20 m - nivel modern cu piatră, cărămidă şi gunoaie 1. 0 - 0,50 m - vegetal şi nivelari cu pământ galben 2. -0,25 -1,60 m - groapă modernă 3. -0,75 - 0,80 m - var 4. -1,20 - 1,70 m - tasare antică 5. -1,70 - 1,80 m - podea loess 6. -1,40 - 2,50 m - nivelări succesive arsură şi loess 7. -2,50 - 3,10 m - nivel elenistic brun gălbui cu fragmente ceramice S3, profilul de est: 1. 0 - 0,40 m - vegetal 2. -0,40 - 1,30 m - nivel modern cu piatră, cărămidă şi gunoaie 3. -1,30 - 2,55 m - niveluri romano bizantine şi groapa modernă în carourile 3-4 4. -2,55 - 2,90 m - nivel elenistic, ceramică de masă, khantaroi, funduri de lakythoi, opait fragmentar, gutus Materialele arheologice: - fragmente litice: fragmente de fus de coloană, de capitel ionic din calcar refolosit, un bloc de marmură ce a făcut parte dintr-un edificiu, un troc şi fragment de mortarium. - fragmente ceramice: ceramică romano-bizantină, opaiţ fragmentar, capace de amforă, fragmente de amfore ornamentate cu striuri mărunte, tegulae, olane. Ceramica romană e reprezentată de câteva fragmente ceramice din care amintim fragmente de urcior amforoidal, sec. I-II p. Chr. Ceramica elenistică descrisă deja mai sus este databilă în sec. IV-III a. Chr. - sticlă fragmentară, fund de pahar, fragment de brăţară din sticlă - 2 monede romano-bizantine databile în sec. IV-V şi o monedă callatiană din epoca elenistică Prezenta cercetare aduce o contributie în plus la cunoaşterea cartierului callatian în epoca romano-bizantină, sec. VI-VII p. Chr. şi aduce noi date cu privire la nivelurile de locuire de epoca elenistică. A fost confirmată distrugerea acestui cartier, probabil undeva la începutul sec. VII p.Chr., în urma atacurilor avaroslave.