.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Frumoasei, nr. 3 | Anul: 2011

Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 60491.16 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
str. Frumoasei, nr. 3
Localizare:
| 60491.16 |
Lista Ilustrațiilor - 7
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ionescu Mihai responsabil Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Colesniuc Sorin Marcel participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Pâslaru Ion participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Raport:
Amplasamentul este situat în centrul oraşului Mangalia, în apropierea Pieţei Centrale. Cercetarea s-a realizat pe doua secţiuni. Situaţia planimetrică este următoarea: S1, de 11 x 3 m, orientată N - S În c. 1 şi 2, la o adâncime ce variază între -1,10 m şi -1,30 m, a fost descoperită o mică parte a unui pavaj databil în sec. VI p.Chr. Au apărut fragmente ceramice de amfore, ornamentate cu striuri mărunte, precum şi blocuri rezultate din demontarea structurilor medievale şi antice de intervenţiile moderne. Toate acestea sunt însoţite de o variată ceramică databilă larg în sec. XVIII-XX. De remarcat este că, încadrarea zidului Z1 în faza târzie a pavajului străzii A, precum şi apariţia zidului Z2, perpendicular pe Z1, în colţul de SE al secţiunii S1. La cca. -1-1,10 m au fost descoperite fragmente de pavaj interior al încăperii marcate de Z1 şi Z2, pavaj realizat parţial din dale de calcar şi parţial din cărămidă aşezată pe un pat de aşteptare din nisip de mare. În c.2 a fost cercetat canalul ce se află pe mijlocul străzii A, canal afectat în mare măsură de intervenţii moderne. Canalul a avut adâncimea de -1,10 m, lăţimea de 0,60 m, fiind realizat din dale mari de calcar. Canalul a fost pavat cu dale din calcar, identificate la -1,80 m de la nivelul actual de călcare. Capacul canalului s-a păstrat doar pe latura de V a secţiunii, aflându-se la -0,60 m de la nivelul actual de călcare. Tot în c.2 a fost cercetat, la -1,60 m, o parte din pavajul străzii A, cu două faze: la sfârşitul sec. VI şi începutul sec. VII p.Chr., pavaj format din piatră măruntă bătută în loess. În c.3 vestigiile antice au fost afectate de o hazna ce a fost în funcţiune până în urmă cu 2 ani. În c.4, la -2,35 m, a fost descoperită pe cca. 2 m lungime o tramă a unui zid, Z4, realizat din blocuri de calcar legate cu pământ, care, potrivit ceramicii descoperite, aparţine orizontului roman, fiind datată cu fragmente de amfore romane şi un ulcior amforoidal. Zidul se păstrează numai pe două asize şi este datat în sec. II p.Chr. În c.4, în extremitatea de N a secţiunii, a fost curăţat un strat masiv de dărâmătură, la -1,35 m, care reprezintă sfârşitul vieţii antice în cetate, la începutul sec. VII p. Chr. În această zonă cercetarea s-a oprit la cca. -2,60 -2,80 m pe un strat de pământ brun, steril. S2, de 3 x 11 m, paralelă la E cu S1 In c.1, după scoaterea dărâmăturii rezultate de la locuinţele moderne, cercetarea s-a oprit la cca. -2,10 -2,50 m pe un strat de pământ brun. Tot în c.1 a fost identificat Z3, care pare a fi continuarea lui Z1, însă mult mai demantelat, un pinten din acest zid fiind descoperit la -1,60 m. Interesant este că, la construirea zidului, a fost folosit şi un picior de amforă de Thassos. Zidul, lat de cca. 0,75m, s-a păstrat pe 4-5 asize şi este realizat din blochete de calcar semifasonate. În c.2 cercetarea s-a oprit pe nivelul străzii datată la sfârşitul sec. VI şi începutul sec. VII p.Chr., evidenţiată aici prin fragmente ale pavajelor şi piatră maruntă, dar şi prin dale de calcar identificate şi descrise deja în S1. A fost cercetată continuarea canalului descris în S1, fundul canalului fiind descoperit şi aici la -1,80 m. Din pacate, latura de N a canalului a fost scoasă de intervenţii moderne, la fel ca în S1. În continuare, cercetarea s-a oprit pe pavajul din dale de calcar aflat la -1 m, după care, datorită unei intervenţii moderne ce a scos pavajul târziu, au fost identificate fragmente ale altor doua faze ale străzii A, din care una, aflată la -1,50 m, şi realizată din dale de calcar, a fost datată la începutul sec. IV p.Chr. printr-o monedă Licinius tip Concordia militum. Strada cercetată este paralelă cu strada descoperită în zona restaurantului Scala-President şi este perpendiculară cu strada cercetată de noi în 2010 pe proprietatea lui Iulian Pralea. Nu în ultimul rând, având în vedere dimensiunile relativ mici ale canalului, este posibil ca strada sa fie una secundară a Callatidei la sfârşitul existenţei sale antice. În extremitatea de N a secţiunii S2 cercetarea s-a oprit la -2,10 m pe un strat de nisip aparţinând unui beci modern, ce a scos atât pavajul strazii de sec. VI, cât şi pe cel al străzii de sec. IV p.Chr. În concluzie, suntem în faţa unei străzi cu patru faze: prima de la sfarşitul sec. III, una în sec. IV p.Chr., a treia în sec. VI şi o alta târzie, la începutul sec. VII p.Chr. cu orientare NE-SV, paralelă, ca şi zidurile ce o bordau, Z1 şi Z3, cu incinta cetăţii pe latura sa de N. Din păcate, vestigiile antice sunt mai mult sau mai puţin afectate de intervenţii medievale şi moderne, care în această zonă a cetăţii au demontat structurile antice mult mai jos decât în alte zone, aşa cum o evidenţiază cercetările arheologice anterioare. De remarcat că nivelul final de distrugere al cetăţii nu este prezent aici, ca dealtfel şi în cercetarea amintită de la Iulian Pralea şi cea de pe proprietatea lui Caprar Simion, decât în foarte mică măsură, datorită aceloraşi intervenţii medievale şi moderne. Cu privire la materialul arheologic, acesta este compus în foarte mare parte din ceramica medievală târzie şi modernă, cu smalţ, cu diferite ornamente, o pipă fragmentară etc. Epoca romano-bizantină este reprezentată prin fragmente de: oale, amfore ornamentate cu striuri mărunte, o moneda de bronz tip Concordia militum. Fragmentele ceramice romane sunt foarte puţine, ca şi cele elenistice, din care remarcăm un bol fragmentar databil în sec III a. Chr. şi un picior de kantharos. După cum am demonstrat deja, în cercetarea arheologica din zona Hotelului President, fost Scala din anii 1993-1995, şi în alte cercetări, în epoca romano-bizantină au avut loc nivelări ce au înlăturat în mare măsură edificiile şi depunerile arheologice anterioare. Stratigrafia obţinutăîn urma cercetării arheologice este următoarea: S1 - profilul de vest 1. 0-0,30 m vegetal. 2. -0,30-0,80 m dărâmătură cu moloz şi nisip. 3. -0.80-1,10 m, dărâmătură antică cu piatră şi olane. 4. -1,60 m pavaj 5. -1,70-1,80 m nivel incendiu. 6. -1.80-2,35 m nivelare antica. 7. -2,35-2,50 m brun S1 - profilul de nord: 1. 0,00-0,25 m vegetal 2. -0,25-0,75 m groapă de var moderna 3. -0,25-1,30 m dărâmătură moderna 4. -1-1,80 m dărâmătură antică 5. cca-1,50 nivel de incendiu 6. -1,25-2,00 m tasare 7. -2-2,05 m nivelare mortar 8. -2,05-2,20 m tasare 9. -2,25-2,60 m brun S2 - profilul de vest: 1. 0,00-0,25 m vegetal 2. -0,25-0,60 m dărâmătură 3. -0,60-0,80 m nivel de olane 4. -0,25-1,00 m groapă modernă 5. -0,80-1,25 m dărâmătură antica cu piatra si olane 6. -1,25-1,40 m nivel de incendiu 7. -1,00 m pavaj de sec. VI. p.Chr. 8. -1,40-0,70 m tasare. Considerăm că prezenta cercetare contribuie la cunoaşterea cartierului callatian în epoca romano bizantină, sec IV-VII p.Chr, fiind evidenţiată parţial o stradelă cu orientarea NE-SV şi trame de ziduri parţial afectate de intervenţii medievale şi moderne. A fost confirmată distrugerea acestui cartier probabil undeva la începutul sec. VII p.Chr, în urma atacurilor avaro-slave. Interesant de subliniat este că, aliniamentul tramelor resturilor de ziduri antice şi al străzii din cele două faze cercetate este păstrat şi de construcţiile moderne şi contemporane şi că tramele zidurilor şi traseul străzii sunt paralele, aşa cum era şi normal, cu incinta romano-bizantină. Subliniem încă o dată faptul că majoritatea vestigiilor sunt afectate de intervenţii medievale şi moderne.