Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: şos. Constanţei | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 60491.16 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
şos. Constanţei
Toponim:
Callatis
Localizare:
| 60491.16 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ionescu | Mihai | responsabil | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Colesniuc | Sorin Marcel | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Pâslaru | Ion | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Raport:
Prezentul raport preliminar de cercetare prezintă rezultatele supravegherii arheologice desfăşurate în perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008, în Mangalia, ca urmare a reabilitării sistemului de iluminat public al municipiului. Linia stâlpilor de iluminat se află pe şos. Constanţei, în zona extramuros a cetăţii Callatis, paralel cu zidul de V al cetăţii, la o distanţă de aproximativ 60-100 m. Suprafaţa gropilor este de 1 x 1 m, iar adâncimea 1,80-2 m.
Materialele arheologice descoperite pot fi datate din perioada elenistică până în evul mediu. Printre acestea, ne-a atras atenţia o ştampila de pe mânerul unei amfore, provenind din Chersones, datată la sfârşitul sec. IV- începutul sec. III a.Chr.
Stratigrafia gropilor săpate a fost aproape similară: 0 -0,20 m – asfalt; -0,20 -1,45/1,60 m pământ negru de umplutură; -1,80 -2 m - strat cu materiale arheologice, urmat de loess galben. Câteva gropi conţineau materiale de epoca elenistică şi medievală.
Materialul arheologic, datând din epoca elenistică, este reprezentat de ceramică, constând în fragmente de: amfore, farfurii, boluri, castroane, kantharos şi altele. Din groapa nr. 1, aflată la distanţa de 200 m spre N de la colţul de NV al cetăţii Callatis, printre materialele ceramice avem şi fragmente ale ceramicii attice de lux, între care şi un kantharos, care poate fi încadrat în epoca elenistică, la sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. Din materialul ceramic din groapa nr. 2, aflată la 100 metri N de la colţul de NV al cetăţii, se remarcă o farfurie „fishplate” cu firnis roşu, ce poate fi datată ca şi kantharosul, la sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. În această zonă se află necropolele elenistică şi romană. Din groapa nr. 3, la distanţa de 100 m spre SV de la colţul de NV al cetăţii, provine un mâner de amforă ştampilat.
ΘΕΟΠΙΝ[ος]
ΑΣΤΥΝ[μογ]
După aspectul ei, ştampila se prezintă ca cele din Chersones, unde pe primul rând apare un nume, iar sub acesta cuvântul „astinimoy”. Ele sunt foarte răspândite în nordul Ponticii, însă la Callatis sunt foarte puţine. Numele astinomilor cunoscuţi din Chersones, care încep cu Θέο sunt:
Θεογενης II (250-200 a.Chr.) (nr.53 Conovici)
Θεογενης δ’ Απολλωηίδα (nr.54 Conovici) (250-200 a.Chr.)
Θεοδωρος ο’ Πρντανίον IY (nr.55 Conovici) (180-100 a.Chr.)
Presupunând că ştampila provine din Sinopa, atunci cautăm printre numele astinomilor din Sinopa pe cele care se încep cu Θέο...:
Θεογενης (nr.179, Conovici),
Θεοξενιδης (nr.182 Conovici),
Θεοδωιος (nr.180 Conovici),
Θεοδωρος (nr.181 Conovici, Histria 27, gr.V, 180-100),
Θεοπροπος (nr.183 Conovici, Histria 14, gr.III, 250-200).
Aici le putem adauga şi pe cele care încep cu Θεα.. sau Θευ...:
Θεαριων (nr.176 Conovici),
Θευπειθης (nr.188 Conovici, Histria 21, gr.II, 270-250),
Θευπροπος (nr.189 Conovici, Histria 26, gr.III, 250-200).
După cum putem observa, printre astinomii Chersonesului şi cei ai Sinopei nu se află astinomul descoperit de noi:
ΘΕΟΠΙΝ[ος]
ΑΣΤΥΝ[μογ]
Din groapa nr. 4, care se află la V de zona centrală a cetăţii Callatis, la o distanţă de aproximativ 60-100 m, provine materialul de epocă medievală, reprezentat de fragmentele unor: pipe, olane şi ceramică din perioada romano-bizantină.
În groapă nr. 5, de la adâncimea de -1,40 m şi până la -1,80 m, am observat resturile unui zid, de la care s-au păstrat trei asize din calcar, ce sunt aşezate pe loes. Dimensiunile medii ale blocurilor de piatră sunt de 0,35 x 0,10 m. Deasupra pietrelor se afla un cablu, iar în umplutura de pământ negru am găsit ceramică şi oase de animale. Este posibil ca această asiză să aparţină unei locuinţe din zona extramurană. Printre fragmentele ceramice descoperite menţionăm partea superioara a unei oenochoe, care poate fi datată în sec. III a.Chr. În groapa nr. 6, aflată la distanţa de aproximativ 100 m de situl de la Hotel „Prezident”, am găsit pietre de calcar în umplutura de pământ negru, deranjată, probabil, în timpul construirii Casei de Cultură şi a blocurilor din jurul ei.
În concluzie, rezultatele supravegherilor pe care le-am efectuat ne demonstrează că zona de pe lângă zidurile cetăţii a fost locuită la sfârşitul sec. IV şi începutul sec. III a.Chr.