Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: Necropola tumulară | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 60491.04 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Punct:
Necropola tumulară
Localizare:
| 60491.04 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ionescu | Mihai | responsabil | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Constantin | Robert | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Raport:
În urma cercetărilor de teren efectuate în prealabil, la 2 km N de municipiul Mangalia, la NE de Balta Blebea, pe actuala păşune municipală, au fost identificaţi 7 tumuli, cu înălţimi care variază între 2 si 5 m, nivelul solului situându-se la o altitudine de peste 20 m faţă de nivelul Mării Negre. Pe un suport planimetric executat în anii `80, grupul de tumuli este cartat (planşa I, delimitat de un cerc) la V de calea ferată şi mlaştina Mangalia, lângă magistrala de înaltă tensiune.
T1, situat la limita nordică a acestui platou (păşune), are un diametru de cca. 30 m şi înălţimea de 4,6 m. A fost trasată o secţiune magistrală (SI) pe axa centrală a tumulului, orientată EV, cu dimensiunile de 3 x 3 m. În jumătatea de S a tumulului a fost trasată o altă secţiune (SII), pe mijlocul tumulului, perpendiculară pe SI, de 15 x 3 m.
Mantaua tumulului a fost realizată din straturi alternante de pământ galben-roşu cu brun închis şi brun deschis. În mantaua tumulului, în SI, între metrii 8-10, a fost surprinsă o groapă, care taie straturile componente, până la stratul vegetal antic identificat în săpătură. După profilul magistral, al SI, tumulul a fost construit din şase movile de diverse soluri (trei surprinse de SI şi una surprinsă de SII), tocmai în ideea consolidării structurii tumulare. În capătul de E al SI, între m. 27–28, la –1,75 m, au fost descoperite fragmente ale unui vas de sticlă de epocă romană, care au reprezentat, probabil, ofrandele unui complex funerar nedescoperit încă.
După tehnica constructivă, după materialul arheologic descoperit, tumulul poate fi datat în sec. I -II p. Chr.
T2, aflat la cca. 60 m S de T1, are un diametru de 36 m şi o înălţime de 3 m. A fost trasată o secţiune magistrală (SI), pe axa centrală a tumulului, orientată N-S, cu dimensiunile de 36 x 3 m. De asemenea, mantaua tumulului a fost construită din straturi alternante de pământ galben şi brun, în scopul realizării unei structuri stabile şi armate. Tumulul a fost construit din patru movile (două dintre acestea au fost secţionate de SI şi surprinse stratigrafic).
Aprox. pe centrul tumulului, între m.14–16, a fost observată o groapă, cu lăţimea de cca. 2 m, care perforează straturile movilei până la pământul galben (intervenţie ulterioară care poate să reprezinte atât o violare a complexului funerar, cât şi o cercetare arheologică din perioada interbelică, ne-înregistrată). La nivelul platformei, între m. 12–14, au fost descoperite fragmentele unor amfore de epocă romană, pastă brun gălbui, gât cilindric îngust, databile în a doua jumătate a sec. I p. Chr.
Cei doi tumuli cercetaţi parţial în iulie-august 2004 la Mangalia, se încadrează ca tipologie constructivă în tipul IV de la Histria. Astfel de construcţii au fost identificate la: Histria (tumulul XVI Belvedere, P. Alexandrescu, 1966); Callatis (doi tumuli, E. Condurachi în 1949 şi C. Preda în 1961); Noviodunum (şase tumuli cercetaţi de E. Bujor în anul 1958). Tot la N de Mangalia, în anul 1927, O. Tafrali a cercetat şi publicat doi tumuli, dintre care unul este de epocă romană, fără a prezenta, din păcate, stratigrafia. Acelaşi autor în articolul "Les tumuli de Callatis" din Artă şi Arheologie, I, 1927, 2, identifică o aşezare în formă de cuvetă, împrejmuită de movile naturale şi artificiale, pe care O. Tafrali o atribuie unei populaţii scitice. Într-o ridicare topo executată în anii `90, pentru rezervaţia tumulară, V. Georgescu plasează aşezarea pe valea sudică a lacului Blebea. Cercetările în teren efectuate anul acesta, au identificat la V de lacul Blebea, în zona peşterii "La Movile", o configuraţie naturală identică cu reprezentările grafice din articolul mai sus menţionat. O cercetare a terenului a condus la descoperirea mai multor fragmente ceramice de epocă elenistică, fapt ce confirmă existenţa unei aşezări în această zonă. De amintit este faptul ca zona a fost reperată şi în cadrul unor cercetări arheologice de teren realizate de M. Ionescu în 1987-1991 şi amintită în articolul din SCIVA, 2, 1997.
Tot în cercetările de teren efectuate cu această ocazie, în cimitirul musulman al satului Vânători, fost Haidarchiöi, am identificat 26 piese arhitectonice antice:
- fus de coloană, din calcar , diametrul 0,33 m, torul ieşit cu 3 cm;
- fus de coloană din calcar, 0,4 m;
- bloc din calcar cu sistem de prindere crampon, profilat;
- dală de intrare din calcar, cu prag şi sistem de prindere a stâlpului uşii, dimensiuni: 1 x 1,7 m;
- fus de coloană din marmură, diametrul de 0,3 m;
- fragment arhitectonic rectangular din marmură, cu sistem de prindere în crampon, dimensiuni 0,4 x 0,25 m;
- bloc de parament din calcar, sistem de prindere "coadă de rândunică", dimensiuni: 0,7 x 0,4 x 0,3 m;
- fragment de fus de coloană din calcar, diametrul 0,4 m, central se păstrează un profil pătrat (0,06 x 0,06 m), sistemul de prindere a tamburilor;
- fus de coloană din calcar, diametrul 0,38 m;
- fus de coloană din calcar cochilifer, diametrul 0,33 m, cu profilatură diametrul 0,35 m;
- fus de coloană din calcar, diametrul 0,3 m;
- fus de coloană din marmură, diametrul 0,35 m;
- fragment de placă din calcar, dimensiuni: 1,3 x 0,65 x 0,25 m;
- fragment de blochetă din calcar, dimensiuni: 0,95 x 0,3 x 0,25 m;
- fus de coloană din calcar, cu sistem de prindere central (6 x 6 cm), cu diametrul 0,36 m;
- fragment de cornişă din marmură, profil în L de 0,3 x 0,18 m, grosimea 0,13 m, cu sistem de prindere;
- fus de coloană din calcar, diametrul 0,34 m, sistem de prindere circular, diametrul 0,05 m;
- fus de coloană din calcar cochilifer, diametrul 0,4 m;
- fus de coloană din marmură, diametrul 0,4 m;
- bloc din calcar, cu dimensiunile de 1 x 0,35 x 0,24 m;
- bloc din calcar, dimensiuni: 0,65 x 0,35 x 0,2 m;
- fragment de prag din calcar, cu sistem de prindere, dimensiuni: 0,7 x 0,35 x 0,12 m;
- bloc din calcar, cu sistem de prindere, crampon, dimensiuni: 0,55 x 0,54 x 0,19 m;
- fragment de arhitravă calcar, dimensiuni: 0,6 x 0,5 x 0,1 m;
- fragment de fus de coloană din calcar, diametrul 0,38 m;
- fus de coloană din calcar, cu sistem de prindere, diametrul 0,4 m.
Viitoarele cercetări de teren, precum şi un studiu amănunţit asupra pieselor arhitectonice descoperite în cimitirul musulman din satul Vânători, vor stabili dacă piesele au aparţinut unor edificii din oraşul Callatis (satul Vânători este situat la cca. 15 km NV de oraşul Mangalia), sau unei alte aşezări din teritoriul callatian.
Săpăturile demarate anul acesta au dus doar la cercetarea parţială a celor două complexe funerare (notate T1 şi T2 în prezentul raport), astfel încât sperăm într-un sprijin financiar pe viitor din partea MCC (poate şi a administraţiei locale), pentru definitivarea unui studiu complet asupra zonei nordice a necropolei tumulare callatiene. [M. Ionescu]