Malnaş Băi | Judeţ: Covasna | Punct: „Füvenyestető” (Platoul nisipos) | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Popa | Alexandru | responsabil | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Björn | Briewig | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Orient Abteilung, Berlin, Germany |
Raport:
Prezentarea prospecţiunilor geomagnetice în situl Malnaş Băi- Füvenyestető
Lucrările asupra proiectului „Prospecţiuni geomagnetice în situl Malnaş Băi-Füvenyestető (Platoul Nisipos) au fost coordonate de către Alexandru Popa. Din echipa de proiect au mai făcut parte Dan Buzea şi Björn Briewig. Prezentul raport a fost întocmit şi redactat de către Alexandru Popa şi Dan Buzea, în baza observaţiilor şi înregistrărilor din teren. Ilustraţia grafică, procesarea datelor şi prelucrarea ilustraţiilor pe baza înregistrărilor originale a fost realizate de către Alexandru Popa.
Lucrările s-au desfăşurat în perioada 25-27 iunie 2014. În zilele măsurătorilor nu s-au înregistrat precipitaţii. Vegetaţia de păşune de pe suprafaţa terenului era proaspăt cosită.
Metoda de cercetare
Susceptibilitatea magnetică reprezintă măsura în care materialele sunt dispuse să fie influenţate de câmpul magnetic al Pământului. Echipamentele folosite de noi se bazează pe identificarea contrastelor magnetice existente între diferite zone ale subsolului şi măsoară variaţia locală a câmpului magnetic al pământului. Metoda geomagnetică de investigaţie a subsolului este posibilă datorită răspunsului magnetic bun oferit de majoritatea siturilor arheologice. Principalul dezavantaj al acestei metode îl constituie dificultatea evaluării adâncimii structurilor detectate. De asemenea, metoda geomagnetică este influenţată negativ de prezenţa în sol a deşeurilor metalice, care se observă în imaginile prezentate sub formă unor bipoli de la alb la negru.
Pentru cartografierea geomagnetică a suprafeţei sitului s-a folosit o instalaţie compusă din cinci sonde „Fluxgate” de tip „Dr. Förster”. Sondele au fost dispuse pe un suport mobil non-magnetic, elaborat şi asamblat de firma Sensys din Germania. Distanţa din ele este de 0,50 m, aşa încât măsurătorile să poată fi executate concomitent pe o fâşie cu lăţimea de 2,50 m. Distanţa dintre punctele măsurate de fiecare sondă a fost de 0,05 m. Viteza de propulsare a căruciorului varia între 0,6 – 1,2 m/s. Sondele magnetometrice măsoară componenta verticală a câmpului magnetic de sub ele cu o marjă de eroare de circa 0,5 nT. Puterea de penetrare în adâncime depinde de mai mulţi factori, dar mai ales de dimensiunile obiectelor căutate, aşa încât anomaliile puternice pot fi distinse şi la adâncimi relativ mari.
Cartarea magnetometrică s-a efectuat în grid-uri rectangulare. Poziţia în coordonate absolute a acestora a fost determinată cu ajutorul unui GPS geodezic de tip Leica GS08 Cuplat cu semnalul de corecţie de la ROMPOS, sistemul oferă o precizie oscilând între 2 şi 4 cm. Datele achiziţionate au fost stocate în sistemul naţional de coordonate al României „Stereo 70”, conform normativelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară.
Metoda de lucru în teren a presupus mai multe etape:
1. familiarizarea cu caracteristicile sitului (suprafaţă, relief);
2. identificarea zonelor accesibile pentru măsurări;
3. stabilirea strategiei de achiziţie a datelor;
4. stabilirea modului şi locului amplasării reţelei de măsurări;
5. curăţarea de deşeuri metalice a suprafeţelor alese;
6. calibrarea magnetometrului;
7. materializarea în teren a reţelei de grid-uri pentru măsurări;
8. georeferenţierea gridurilor cu ajutorul GPS-ului;
9. achiziţia datelor.
Pentru atingerea obiectivelor demersului nostru, am trasat o serie de cinci grid-uri de formă rectangulară, dimensiunile şi configuraţia cărora erau adaptate configuraţiei terenului.
În total s-a cercetat o suprafaţă de 2255 m². Planul magnetometric al suprafeţei prospectate (vezi fig. 32) a fost realizat prin interpolarea valorilor măsurate cu cele cinci sonde ale magnetometrului, folosindu-se soft-ul MagnetoArch din dotarea magnetometrului. Pentru vizualizarea rezultatelor măsurărilor s-a folosit imaginea in spectru de la alb la negru: spaţiile cu magnetism mai puternic sunt reprezentate în tonalităţi mai întunecate, pe când valorilor cu magnetism scăzut le revin tonalităţi deschise. Rezoluţia imaginilor este circa 20×20 cm.