Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 160298.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Maliuc
Localitate:
Maliuc
Punct:
Taraschina
Localizare:
| 160298.01 |
Lista Ilustrațiilor - 12
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| xxBălășescuxx | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Din Zona 3 s-au studiat 2706 resturi faunistice, care aparţin mai multor clase de animale: moluşte, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Toate aceste resturi prezintă caracteristicile unor deşeuri menajere, o puternică fragmentaritate datorată intervenţiilor antropice (urme de tăiere – dezarticulare şi descărnare, ardere etc.) dar şi din cauza unor diverse şi complexe procese tafonomice, în principal îngheţ/dezgheţ, umiditate, Ph solului etc.
În număr de resturi, moluştele sunt cele mai numeroase (34,81%), ele fiind urmate de peşti (32,67%) şi mamifere (30,89%). Resturile de reptile şi păsări sunt rare (1,26% şi respectiv 0,37%). Dintre moluşte, resturile genului Unio şi Anodonta predomină. S-au mai identificat în material gasteropodele terestre Helix sp. şi Cepaea sp, dar şi cel acvatic Viviparus sp.
Peştii sunt reprezentaţi numai de specii de apă dulce caracteristici Dunării: sturioni (Acipenseridae), ştiucă (Esox lucius), plătică (Abramis brama), crap (Cyprinus carpio), babuşcă (Rutilus sp.), somn (Silurus glanis), biban (Perca fluviatilis) şi şalău (Sander lucioperca). Cele mai frecvente specii consumate sunt
crapul, somnul şi şalăul.
Reptilele identificate certifică prezenţa broaştei ţestoase de apă (Emys orbicularis), iar păsările ne indică prezenţa unor specii de talie mică şi mare.
Mamiferele sunt prezente cu 15 taxoni, dintre care cinci sunt domestici – vită (Bos taurus), oaie (Ovis aries), capră (Capra hircus), porc (Sus domesticus) şi câine (Canis familiaris) – şi zece sălbatici – cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), mistreţ (Sus scrofa), cal (Equus ferus), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), bursuc (Meles meles), dihor (Mustela putorius) şi iepure de câmp (Lepus europaeus). Se observă că lista speciilor sălbatice a fost îmbogăţită cu o nouă specie, cerbul lopătar, care este un taxon rar întâlnit în preistoria României şi mult mai cunoscut în Bulgaria şi Grecia.
Studiul arheozoologic relevă că animalele domestice predomină (91%), iar dintre acestea ovicaprinele şi bovinele îşi dispută primul loc. Vânătoarea este bine reprezentată ca număr de taxoni (10), dar importanţa sa este redusă. Se vânau în special animale de talie mare şi medie cum ar fi calul, cerbul şi mistreţul.
Marea varietate şi bogăţia faunistică ne sugerează că populaţia eneolitică de la Taraschina (Zona 3) practică numeroase activităţi paleoeconomice, cum ar fi culesul moluştelor, pescuitul, vânătoarea şi creşterea animalelor.